
* * *
Să crezi în dragoste, chiar dacă-i izvor nesecat de durere. Nu-ți încătușa nicicând viața inimii tale.
Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.
Iubita mea, sufletul nu este făcut decât să trăiască între lacrimă și cântec.
Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.
Bucuria are viața scurtă ca picătura de rouă. Atunci când surâde, moare. Durerea este puternică și de neînfrânt. Lasă fiorii dragostei să-și trezească din nou lacrimile durerii în ochii tăi.
Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.
Floarea de lotus voiește mai bine să se răsfețe o clipă doară în lucirea soarelui, ca apoi să moară, decât să trăiască veșnicia iernii într-un biet mugur.
Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Citate similare

Nu păstra pentru tine...
Nu păstra pentru tine, prietene, taina inimii tale,
Spune-mi-o mie, doar mie, în taină
Tu, ce zâmbești cu-atâta gingășie
Șoptește-mi cât mai lin: inima mea te va auzi, nu urechea.
Adâncă-i noaptea, casa tăcută
Cuiburile păsărilor învăluite în somn
Deschide-ți printre lacrimi furișe
Printre zâmbete nesigure
Printr-o dulce-mbujorare a durerii
Deschide-ți taina inimii tale...
poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimile Tale
Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Se preling pe pleoape și îmi curg pe față
Lacrimile tale sunt dulci sau amare,
După cum ți-a fost trecerea prin viață.
Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Se preling pe trup și îmi intră-n suflet,
Lacrimile tale alunecă tăcute
Fără ca să scoată nici măcar un sunet.
Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Ce încet ș-ușor inima-mi mângâie,
Lacrimile tale sunt niște cristale
Ce parcă-s făcute, din culori, o mie.
Lacrimile tale-s susur de izvor
Ce-n tăcerea nopții urcă pân' la stele,
Întâlnesc în taină dorul călător
Ș-apoi se-mpletesc cu cele ale mele.
Lacrimile tale-s flori de crizanteme
Ce-nfloresc la poarta inimii cu dor,
Lacrimile tale spun că-ntotdeauna
Marile iubiri mocnesc, dar nu mor.
poezie de Mariana Simionescu (8 septembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-mi
Dă-mi din ochii tăi
Să vadă-albastru din dorul meu căprui.
Și să-i închid când noaptea
Vorbește-a întuneric,
Cu greieri.
Dă-mi din fața ta
Să râdă alb în golul meu cu riduri
Și s-o adorm când stele
Aprind din întuneric,
Cu vrajă.
Dă-mi din gândul tău
Să cânte plin în somnul meu de veghe
Și să-l cuprind când ceața
Lucește-n întuneric,
Cu umbre.
Dă-mi din mâinile tale
Să strângă cald din grija mea străină
Și să le-alint când luna
Vestește întuneric,
Cu frunze.
Dă-mi din buzele tale
Să stingă-n vorbe din focul meu aprins
Și să le-nchid când somnul
Adoarme-n întuneric,
Cu suflet.
poezie de Gabriela Chișcari (25 august 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toți cei ce te caută, te-ncearcă pe tine
Toți cei ce te caută, te-ncearcă pe tine.
Și cei ce te află, te leagă pe tine
de chip și de gest.
Eu însă vreau să te pot pricepe,
cum te pricepe și glia,
când pârguirea-mi începe,
împărăția-ți
e-n pârg.
Nu-ți cer nici o deșertăciune,
spre-a-mi fi vădit.
știu că timpul poartă alt nume
decât acela
ție sortit.
Nu-ți cer minune pentru credință.
Legilor tale fă-le dreptate,
celor ce sunt din spiță în spiță,
tot mai învederate.
poezie de Rainer Maria Rilke din Ceaslov, Cartea a doua - Cartea pelerinajului, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!



Prietene, barba ta albă mătură pământul
Prietene, barba ta albă mătură pământul.
De ce stai mereu în picioare, în așteptare?
Chiar speri să-l vezi
În una din zilele tale amărâte?
Cu ochii tăi bătrâni,
Chiar speri să vezi
Marșul triumfal al justiției?
Nu mai aștepta, prietene!
Du-te cu barba ta albă
Și cu ochii tăi bătrâni
Pe alte tărâmuri, mai prietenoase.
poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Stai trează în întuneric și în sunetele tale
viața de după scutul conștienței.
bei deșertul și e un gust nou.
acum ridică-te din nisip și umblă pe ape
cu tălpile alea verzi și degetele albastre.
algele mănâncă din tine timpul
ce ți s-a dat pentru a scrie.
peștii ciugulesc granule din ochii
ce văd un cosmos gravid
cum te va naște dincolo.
mărturisitorul câine se ghemuiește
în cerc deasupra oaselor tale.
măduvă plină de cuvinte, somnul
se îndepărtează de mal.
stai trează
în întuneric
și în sunetele tale
poezie de Angela Furtună din Pelerinul din Aqualung (27 septembrie 2008)
Adăugat de Angela Furtună
Comentează! | Votează! | Copiază!



Sunt doar o umbră
mă așez pe podea cu visele răspândite
între nopțile tale
și
degetele îți alunecă ușor
la marginea patului
se amestecă prin întuneric
cu respirația mea
iar timpul zboară
ca un adevăr
prin fereastra larg deschisă
sunt doar o umbră
și mă predau
carne și sânge
noapte de noapte
amestecând respirația mea
cu degetele tale subțiri
ce alunecă ușor
la marginea visului
da
o umbră
atât sunt
îngenuncheată
într-un vis
ce se tot întrerupe
da
da
mă așez pe podea
degetele tale subțiri
alunecă ușor la marginea patului
între vis și adevărul
ce se pierde
prin întuneric
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



A pricepe că nu poți pricepe și că nu ești în stare de-a împiedica împlinirea legilor firei este deja interesant; dar a pricepe pentru ce nu poți pricepe e minunat, fiindcă dacă ai putea înlătura pricina pentru care nu poți pricepe și care e parte în tine, parte afară din tine, ai pricepe totul.
Duiliu Zamfirescu în Viața la țară
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!


Chiar dacă n-ai aminti nici o vorbă despre Hristos, chiar dacă n-ai avea dar să spui ceva frumos despre mântuirea sufletului, tu totuși predici neîncetat. Viața ta, purtările tale, smerenia, evlavia, răbdarea, vorbele și mai ales faptele tale sunt o minunată predică.
Iosif Trifa în Cum să aducem suflete la mântuire
Adăugat de Tudor Ostasul
Comentează! | Votează! | Copiază!


Către Eminescu
Tu n-ai murit
pentru că eu sunt trupul tău care vorbește cu vorbele tale
Când drag îmi este mie pe lumea asta
cu iubirea ta mă gândesc la amorul tău,
Mihai, dacă-ai ști cât de tare îmi lipsești
ca și ochilor, ca și pietrelor și curcubeilor.
Le-am zis de tine,
că-ntârzii, le-am zis,
că nu treci de sânge ne trebuie să renaști
și nici anapoda de raze ca să ne fii cu noi de față.
Mihai, tu care ești mai tânăr decât mine
gândind în vorbele tale nu mă lăsa să îmbătrânesc
Mihai, nu de înțelepciune duc lipsă,
de cântec, m-auzi?
de cântec, m-auzi?
de cântec, m-auzi?
M-a apucat apoia pietrelor, apoia ierburilor,
m-a apucat apoia fructelor de toamnă, Mihai.
Cineva trebuie să guste această apoie coaptă
și miezoasă
Creierul sâmburos al acestei apoi
nu este creier descreierat.
Ca dovadă timpul ce trece, secunda prea repede ce ni s-a dat
ca dovadă locul tău în sâmburele limbii acesteia
ca dovadă inima ta ce a făcut pat din creierul meu
ca dovadă singurătatea mea
care nu credeam să învăț a muri vreodată.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Spune-mi ceva
Spune-mi ceva, după vorbele-acele
Tânjesc de-o vecie. Oricare din ele,
Dulce-nfioară inima mea.
Spune-mi ceva...
Spune-mi ceva. Nimeni n-aude, nu știe,
Straniu, vorbele tale leagănă-adie.
Ca și o floare, vorbele tale m-ar mângâia.
Spune-mi ceva...
poezie celebră de Adam Asnyk
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ceea ce ești și tot ceea ce ai astăzi se datorează gândurilor tale. Suferința și fericirea sunt rezultatul gândurilor tale, a felului în care te percepi pe tine și viața ta. Puterea sau slăbiciunea ta interioară sunt date tot de felul în care gândești. Nu șansa sau norocul îți determină viața, ci felul în care gândești și acționezi. Nimeni nu te poate ajuta, ci tu singur, prin schimbarea gândurilor tale, poți să îți schimbi viața. Stările tale emoționale, sănătatea ta psihică și fizică sunt o consecință directă a gândurilor tale. Când vei înțelege că doar gândurile tale sunt la cârma vieții tale, vei prelua controlul asupra lor și vei trăi așa cum visezi. Până atunci...
citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vorbele tac
Când vorbele tac
un suflet se naște
și iubirea inundă
trăirile minții.
Trăirile minții
să treci te învață,
prin labirintul vieții,
când vorbele tac.
Când vorbele tac
iubirea te prinde
cu mii de cuvinte-n
trăirile minții.
Trăirile minții
îți zbuciumă timpul,
biet singuratic,
când vorbele tac.
Când vorbele tac
în gând se-nfiripă,
cu greu stăpânite,
trăirile minții.
Trăirile minții
în vise se schimbă,
la apusul cel dulce,
când vorbele tac.
Când vorbele tac
un suflet se pierde
lăsând în restriște
trăirile minții.
poezie de Silviu Crăciunaș (2010)
Adăugat de Silviu Crăciunaș
Comentează! | Votează! | Copiază!


Îmi plouă
Imi plouă pe inimă cu picături de rouă
sunt reci si plăcute
ce bine.
Îmi plouă.
Pe ochi si pe gură imi plouă cu lacrimi
ce gust bun au ele.
de dor si de patimi.
Si-n creier, cu gânduri nebune
să vin după tine.
la tine.
Vin?
Spune.
Imi plouă cu tine, cu vorbele tale tăcute
cu ochii tăi negri si buzele mute.
Sunt udă.
mi-e frig si mi-e bine.
Sunt apă
adorm si visez că te scalzi.
Mă scapă
de dor
de durere si zbucium.
Nu bea, sunt sărată
în lacrimi te scalzi, nu in apă curată.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!


Glasul
Mi-am luat ochii în pumni și l-am mânjit pe față
cu vederea mea. Își înghițea vorbele!
Trosneau vorbele!
Gâlgâiau vorbele!
Se storceau vorbele de viață!
Se sufocau una pe alta
de alta
până nu a mai rămas
decât o simplă dimineață
lipsită de glas.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintește-ți permanent că vorbele tale pot avea mai multă greutate decât crezi și că există o diferență între ceea ce spui și ceea ce se aude.
citat din Bruce Hyland
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!


Când ai fost
nu-ți spun
că-n vis scriu cu tine cuvinte
pentru prima oară
pe pagina unui gând, am scris
începutul
pe altă pagină am scris
sărutul
iar apoi, toate gândurile au devenit pagini
numai cu tine
nu-ți spun
că-n dimineți, pun fiecare pagină de vis
pe perna cealaltă
încă urma somnului tău a rămas
sunt fericit
respir visele tale, când ai fost
nu-ți spun
că-n serile când soarele încet moare
eu devin întuneric
de-atunci
nu mai sunt decât un vis
într-o carte cu pagini gânduri
nu-mi mai dau autografe
nu mai exist
decât ca o carte, într-un vis!
poezie de Viorel Muha (mai 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!


Tu n-ai murit,
pentru că eu sunt trupul tău
care vorbește cu vorbele tale.
Nichita Stănescu în despre Eminescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!



Libertatea eu o asemăn cu o frânghie agățată de undeva, de sus. Te poți urca pe ea la cer, participând la actul mântuirii tale creștine, sau poți să cobori în întuneric. Bipolaritatea libertății. După creștini, libertatea este vehicolul cu care poți să cobori în întuneric, dacă ești vicios. Infractorii sunt primitivii actuali, pentru că ei nu sunt adaptabili la morala zilnică și o calcă fiind liberi.
citat celebru din Petre Țuțea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îți mulțumesc, prietene
Nu sunt supărată pe Tine pentru că,
acum, nu mă mai poți iubi!
Sunt fericită fiindcă, atunci,
m-ai iubit!
Nu sunt mâhnită, pentru că
nu mai poți să-mi dai!
Sunt fericită că, atunci,
mi-ai dat!
Prietene, îți mulțumesc
poezie de Iulia Mirancea (1 ianuarie 2015)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
