Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Alexandru Macedonski

Palidă umbră

Palidă umbră, care mister
Unul spre altul mereu ne-atrage?
Vrem de sub farmec a ne sustrage
Și dăm de-aceeași forță de fier.
Palidă umbră, care mister?

Fost-am vreodată îngeri frumoși
Uniți pe-albastrul largului spațiu?
O voluptate fără nesațiu
Ne face ochii mai luminoși.
Fost-am vreodată îngeri frumoși?

Sau împreună ars-am în iad?
Coboară-n suflet de-ți amintește...
Al meu ce-mi spune e că iubește,
Și dacă suntem îngeri ce cad,
De ce n-am arde ș-aici ca-n iad?

Palidă umbră, reflex bizar
În care s-află iadul și raiul,
Cu unul arde-mi repede traiul,
Cu altul aripi urzește-mi iar,
Palidă umbră, reflex bizar.

poezie celebră de
Adăugat de IsoldeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Excelsior" de Alexandru Macedonski este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.39- 6.99 lei.

Citate similare

George Bacovia

Crize

Tristă, după un copac, pe câmp
Stă luna palidă, pustie -
De vânt se clatină copacul -
Și simt fiori de nebunie.

O umbră mormăind pășește...
E om... atât, și e destul...
Și-acum ne-om gâtui tovarăși:
El - om flămând, eu - om sătul.

Dar vezi... m-a ocolit acuma...
El s-a temut mai mult, mai mult, - săracul...
Pe luna palidă, pustie,
De vânt se clatină copacul...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Alean. Lecturi scolare" de George Bacovia este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Blaise Pascal

Oricât de mare ar fi un spațiu, se poate concepe unul mai mare; apoi altul și mai mare; și așa la nesfârșit fără ca vreodată să se ajungă la unul care să nu mai poată fi mărit. Din contră, oricât de mic ar fi un spațiu, se poate găsi unul mai mic decât el și mereu la nesfârșit, fără a se ajunge vreodată la unul indivizibil care să nu mai aibă nicio suprafață.

citat celebru din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Traian Abruda

Până aici ți-a fost ! urlă

lupul ultramarin către scu
fița de un bej absolut odios –
ea
prin pădurea bunicii e palidă palidă
nu pentru așa s-a născut
ea
e palidă pentru se dezbracă prea des
în umbra copacilor –
el
lupul ultramarin s-ar hrăni fără greață
acum cu ceva vegetal
de
exemplu cu o fetiță cu pielea
cusută din frunze scăzute

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îngeri

Îngeri de piatră
Îngeri de vatră...
Îngeri sub piele
Îngeri de stele.....
Biruințe, înfrângeri
Sunt doar constrăngeri
A sorților îngeri...
Îngeri...
Îngeri pierduți în mare
Îngeri orbiți de soare
Îngeri uitați în cuvânt
Îngeri alungați de pamânt.

poezie de (17 decembrie 2015)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îndemn spre mai târziu

De-ți va lipsi iubirea mea vreodată
coboară-n suflet! Mă vei întâlni!
Căci de acolo, cred niciodată
să mă alungi, tu nu vei îndrăzni!

De-ți va lipsi iubirea mea vreodată,
coboară-n suflet! Nu voi fi plecat!
Voi fi rămas cu dragostea-mi curată,
ce al tău chip în suflet mi-a săpat.

De-ți va lipsi iubirea mea vreodată,
coboară-n suflet respirând profund
și cheamă-mă! Vei fi îmbrățișată
de-al meu amor, mai tandru ca oricând!

De-ți va lipsi iubirea mea vreodată
coboară-n suflet! Azi, îți tipăresc
pe cea mai delicată a sa coardă
o floricică și un "Te iubesc!"

De-ți voi lipsi... închide ochii, simte!
Pe-aripi de vânt voi coborî să-ți mângâi
sufletul greu. Și inima-ți fierbinte
voi săruta, din nou putere dându-i!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fost-am eu...

Fost-am eu copil cândva,
Mama pâine îmi cocea,
Și povestea cea de seară
Printre stele mi-o citea.

Fost-am eu copil cândva,
Tata fluiere-mi făcea,
Și să fiu de cer aproape
El pe umeri mă ducea.

Fost-am eu copil cândva,
Satul încă mai trăia,
Iară casa părintească
Cuib de îngeri îmi părea.

Fost-am eu copil cândva,
Drum spre Domnul se podea,
Și pe el apoi plecară
Tatăl meu și maica mea.

Am rămas să am pe lume
De părinți lăsat un nume,
Demn pe care-l vor purta
Fiul meu și fiica mea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul teiului

Mai pâlpâia în sobă ultimul cărbune
și teiul ce-și dăduse palidă suflare,
încă avea în trupu-i amintiri nebune,
ce răzbăteau din flăcări în miros de floare;

venea o adiere de cafea din rune,
o pală de Dior, petală de culoare,
mai pâlpâia în sobă ultimul cărbune
și teiul ce-și dăduse palidă suflare

spunea povești cu zâne, îngeri și-o minune
din umbre unduinde, tainic mișcătoare
abia lucind apatic, tot cercau s-adune
în clipociri frenetice-amintiri fugare

mai pâlpâia în sobă ultimul cărbune...

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alexandru Macedonski

O umbră de dincolo de Styx

Efebul cu ochi palizi, flori mistice de-o clipă,
Năluca argintie din bruma unui vis,
A fost în scurta-i viață o muzică ce-n pripă,
Plângând pe-un flaut magic, se duse în abis.

Luntrașul cu chip palid i-a stat sinistru-n cale,
Lăsându-mă pe țărmuri să plâng rătăcitor,
Și mult timp mângâiere n-a fost pentru-a mea jale,
Dar traiul e un balsam, și omul, uitător.

Și totuși, floarea clipei, chiar astăzi câteodată,
Efebul din Novara cu ochii de mister,
Reurcă din adâncuri, lumină sidefată,
Ca luna oglindită de mare și de cer.

La țărm îl readuce luntrașul fără milă...
Îl smulg ca printr-un farmec de-al morții adăpost,
Tot nalt, tot zvelt, tot tânăr — plăpând ca o zambilă -
Și-n repedea lui umbră mă văd precum am fost.

poezie celebră de
Adăugat de IsoldeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Nu mă satur privindu-te, savurându-te cu nesaț în umbra palidă a asfințitului. Mor si renasc când zorii iși flutură genele lungi asmuțindu-mi gândul obraznic sub privirile tale. Nu cumva să mă uiți vreodată!
Strânge-mă tare la piept, ocrtotește-mă de mine întâi de toate. Te iubesc fără dacă sau pentru . Fără explicații, din toată inima mea plăpândă dar curajoasă. Viața e o nuanță. De care vrem. Si tu, fărâma mea de vară frumoasă, împărțită la asfințit de iulie ai gust de august fără sfârșit..

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

un copac care
a stat mereu în umbr㠖
a devenit umbră

haiku de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Confuzie

Aduc adesea deasupra mea
O umbră…
Și-adeseori nimic nu mi-aș putea dori
Decât să fiu:
O umbră…

Fără să las o urmă
Pașii mei se-ndreaptă spre incert
Și vag și tot mai vag
Mă simt ca o nălucă pe nesfârșitele cărări
Înțepenită-acut de-un straniu vis
De-o altă umbră nevăzută
Mă regăsesc în vastul labirint albastru
Căutând o umbră a unui fir de rai…

Aduc adesea-n fața mea
O umbră…
Și-adeseori nimic nu m-ar putea salva
Decât să fiu:
O umbră…

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Iad și rai

Ai fost lăsat o viață pe-un petec de pământ
Să-ți faci pe el o casă și mai apoi, mormânt.
Puterea cea divină un chip ți-a dăruit
Și-o moarte care-n umbră, mereu te-a însoțit.

Luptându-te cu vântul cel aprig și viclean
Ai străbătut secunde și ore, an de an
Strivind sub pași o piatră care n-avea vreun rost
Dar n-ai gândit poate și ea suflet a fost.

Știai sus e raiul și vor pleca spre el
Acei care-aveau mărul, dar n-au mușcat din el
Ai mai sperat totuși iertare-avea să vie
De parcă toți am fost doar sfinți de meserie.

Născut dintr-o culoare prea bine definită
Rămas-ai doar o umbră în veac încremenită
Și să nu-mi spui tu mie -i fals al meu cuvânt
O fi raiul în ceruri, dar iadu-i pe pământ!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În umbră

Eu viețuiesc în parcuri înfundate
În care rodul moare necules,
Eu lîncezesc pe-aleele uitate
În care un lințoliu larg și des
Închide orizonturile toate.

Sălbatice tăceri se strîng în umbră
Ca niște păsări mari ce mă pîndesc,
Sălbatice tăceri se strîng în umbră,
Ca să-mi adoarmă fiorul sufletesc
Și să mă-ngroape-n aripa lor sumbră.

Și din acest mister ce mă pîndește,
Eu, cel ce voi muri neînțeles,
Privesc cu dor albastrul ce mijește
Abia simțit, prin giulgiul larg și des
Sub care viața mea se prăpădește.

poezie de
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Botnaru

Nu mi-e frică!

Vestea-aceasta demult ne tot bate la porți,
Care pline cu stele le răstoarnă din nopți,
Ne înhamă la plugul visării mâini de năluci
Și la moara iubirii, des, ne macină fulgi.

Vestea-acesta zăcută se trezește cu zorii,
Răgușită, își țipă-n ochii mei, reci, fiorii,
Evadez într-un vers despre predestinare,
Poate trece grăbită la o poartă în floare.

Dar mă prinde nebuna parcă-aș fi vinovată
Și-mi îngheață auzul vocea ei tulburată,
e omul o umbră ce se trece zâmbind
Și e viața o roată, ce-nvechește vuind.

Să dezmint efemerul, îmi pun versul cunună,
Umplu ochiul cu soare, deschid suflet de mumă,
Nu știu mâine ce-o fi cu o palidă umbră pe roată,
Cât mai vreau să iubesc, viața e minunată!

Hai, iubite, alung-o și apasă zăvorul,
Nu mi-e frică, dar vestea ne răcește, de vise, izvorul...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

râzi ca o umbră care curge încet
vâscoasă umbră a tinereții
maturitatea aruncă lemne de viață în foc
bătrânețea nu așteaptă pe nimeni
pare a fi o întâmplare din paragraful curajului de a fi om

ea stă cu ochii în gol pe marginea unui drum nesigur
și spune povești
repară banca iar și iar
(probabil că e banca așteptărilor. nu știu)
cu un cuvânt ca un liant al vegetației de verbe
neatinse de nuanțele de gri ale Bucureștiului
răsare soarele, apune iar tu râzi ca o umbră
care curge încet
spre niciunde
în așteptarea absurdă a căldurii ființelor bipede
dintr-o poveste cu oameni verticali

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Voi fi acolo în altul

Nu mai sunt cel pe care l-ai împătimit,
a rămas în inimă să-ți topească dragostea,

focul are pâlpâiri mai rare
nu-l mai ațâță paiele din căpițele tale.

Noaptea nu mai are lună plină, nebună
în care se varsă euforiile ascunse
cu tumultul apelor învolburate de furtună,

păstrează pe umeri capul
și aduce liniște în câmpul descoperit,
o sădește să răsară-n primăvară.

Nicio umbră nu mă oprește
să trec prin pădurile de miracol
cu vulturi pe cerul deasupra lor,

gândurile se vor înclina la stele
fără să fie chemate de îngeri,
voi fi acolo în altul.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Urmă de umbră

tresari câteodată
când ți se pare c-aș fi eu
în mersul unui peregrin,
în trupul unui copac,
într-o ploaie de fluturi,
în reflexia unui pahar,
în ultimul rând de la coada
unui zbor de tăcere
spre nicăieri?

tresari vreodată,
când vorbe pe care le auzi
în treacătul grăbit al pașilor
din zori,
seamănă prea mult
cu valurile de cuvinte,
care se izbeau
necontenit,
de insula unui suflet
prea gol
camai răspundă?

spune-mi,
tresari câteodată,
rar,
într-un somn în care mai visezi
un rămas bun fără
de adio,
fără nici o urmă de
umbră?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Umbra

Eu umbra aceasta pe care
O semeni în sufletul meu
Cu milă si tristă mirare
Voi duce-o cu mine mereu
Voi duce-o cu mine mereu

Și-apoi într-o zi oarecare
În care-mi va fi cel mai greu
Voi pune-o în vechi calendare
Duminica trupului meu
Duminica trupului meu

Fiori prin mine umblă
Și nu am trebuință
Te rog pe tine umbră
Să redevii ființă

Flămând de iubirea întreagă
Pe vremi cu amurg mohorât
Când zorile noaptea-și dezleagă
Mă satur cu-o umbră și-atât
Mă satur cu-o umbră și-atât

Și sufletul meu te mai roagă
Magnetic catarg doborât
Tu umbră tăcută și dragă
Așează-ți fularul la gât
Așează-ți fularul la gât

O umbră se închide în mine
O umbră prin mine trecu
E-atâta de rău că e bine
E-atâta de mult da că e nu

Bacovia-și iese din sine
Și râde în "a" și în "u"
O umbră în viață mă ține
Și umbra aceea ești tu
Și umbra aceea ești tu

poezie celebră de (1 ianuarie 2008)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Adrian Păunescu

Umbra

6. Umbra
Eu umbra aceasta pe care
O semeni în sufletul meu
Cu milă si tristă mirare
Voi duce-o cu mine mereu
Voi duce-o cu mine mereu

Și-apoi intr-o zi oarecare
În care-mi va fi cel mai greu
Voi pune-o în vechi calendare
Duminica trupului meu
Duminica trupului meu
...
Fiori prin mine umblă
Și nu am trebuință
Te rog pe tine umbră
Să redevii ființă
...
Flămînd de iubirea intreagă
Pe vremi cu amurg mohorît
Cînd zorile noaptea-și dezleagă
Mă satur cu-o umbră și-atît
Mă satur cu-o umbră și-atît

Și sufletul meu te mai roagă
Magnetic catarg doborît
Tu umbră tăcută si dragă
Așează-ți fularul la gît
Așează-ți fularul la gît

O umbră se închide în mine
O umbră prin mine trecu
E-atîta de rău că e bine
E-atîta de mult da că e nu

Bacovia-și iese din sine
Și rîde in "a" și în "u"
O umbră în viață mă ține
Și umbra aceea ești tu
Și umbra aceea ești tu

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Umbră de iubire

Umbra care mă însoțește
Era a iubiriii tale umbră.
Umbra ce mă părăsește
A fost trădarea ta.

Și, în ciuda trădarii tale
Și amintirilor iubite,
Vreau să te am mereu

Alături în pragul meu,
Să-mi reverberezi în suflet
Cu inima ta iubitoare.

poezie de (2016), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba spaniolă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Es.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook