Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Fântâna

Îngropi vânturi albastre
în țărâna incandescentă
și framătul lor ți se răsfrânge
peste vise,
fântânâ românească,
fântână ce-mi păstrezi taina,
din care beau cerul
și-mi ascund șoaptele
adunate din vântul ochilor mei.

poezie de din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodență "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Gabriela Mimi Boroianu

Parfumul căutărilor târzii

Din ochii mei se recompune cerul
În toamna care cade-n dezolare,
Și orice frunză poartă către zare
Rugina ce-a mușcat de buză fierul.

Mă rătăcesc în șoaptele ce vântul
Ți le-a furat când a ieșit din vară,
Se coace-n mine-o dragoste amară,
Când mă pătrund ca ploile pământul.

Arunci spre mine uitătura sobră
Și-mi pare bruma mângâiere blândă,
Îmi ești extaz deodată și osândă-n
Cărămiziul ochilor de cobră.

Sunt beat de tine ca de-o apă sfântă
Ce poartă-n ea parfum de struguri copți,
Vândut nesomnului atâtor nopți,
Rămân tăcerea care te cuvântă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Taină sfântă a iubirii

Taina ta, taina mea, taina vieții
au cântat-o-n versul lor poeții
înălțând-o-n apogeu, asceții.
DAR din cer, viu păstrată,
taina cea minunată
va-nflori vesel pământul
încă-odată și-încă-odată...

poezie de din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îi mulțumesc hârtiei

pentru gravitația pe care o are
Și pentru care
nu se desprind
și nu cad
cuvintele.
Nici literele nu se împrăștie
pe jos, să le călcăm în picioare.

Îi mulțumesc veiozei
care luminează ca un soare
și încălzește consoanele
să încolțească
în vocale.

Le mulțumesc acestor taste.
Sunt cele mai rapide țestoase.

Îi mulțumesc nesomnului
care îmi adună puterile
pentru a doua zi.

Le mulțumesc ochilor mei.
Pentru albastrul din care au așternut
și peste Satul Cuvintelor.

Cerul Cuvintelor –
albastrul ochilor mei.

Și mai mulțumesc
ochilor tăi.

Pentru răbdare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Ambroise" de Doina Postolachi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -28.00- 26.60 lei.

Mai aproape

Mai aproape de casă
într-o inimă
incandescenți suntem
și ne creștem sângele peste ochi
peste zboruri fără aripi
și ne doare țărâna cu doruri
de unde se nasc
inimi
de unde ne chiamă
străbunii...
Mai aproape de inima unui om
când ne doare chemarea
sângelui...

poezie de din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodență "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Colț de inimă

Te-am ascuns într-un colț al inimii,
Să nu te caut prin celelalte
Făpturi din nopți cu chipul lor senin
Care mi-au stat cândva în brațe.

Doar eu știu locul unde te-am ascuns,
În colțul cel pătruns de taină,
Căci tu-mi ești taina unicului vis
Și visul nu vrea să îmi doarmă.

Sunt blestemată de cer să te iubesc,
Să poată cerul să-mi vorbească
Și-mi cheamă umbra Lunii s-o petrec,
Cu raza ei să mă albească.

Te-am ascuns să-mi păzesc amintirea,
Pe care o chem să mă uimești,
Reapari și-mi dăruiești privirea
Ochilor, cu unduiri cerești.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vino să te ascund, iubite

Vino să te ascund, iubite,
În amurgul umbrei tale
Unde cerul din fereastră
Prinde iar să se prăvale.
Vino să te ascund, iubite,
În furtuna dintre noi,
Unde anii trec în goană
Printre viscole și ploi.
Vino să te ascund, iubite,
În iubirea cea rămas,
Într-o ordine divină
Printre valuri de lumină.
Vei rămâne-atunci cu mine
Peste lumea mea de vise,
Fericirea o vei dărui
Gândului cu porți deschise.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria CiobotariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Culori

Pe ramuri verzi
picur albastru
din bucăți de oglindă.
Ochii mei de sticlă
văd unduirea firelor de iarbă
și-mi desenează
modele vii,
perfect geometrice
pe-un disc albastru.
Lumina ce-mi cade în poală,
călduță,
se-mparte-n atingeri de verde
și sunete de-albastru
și-mi lasă un vid de culoare
pe care să-l acopăr
cu gânduri,
nici verzi, nici albastre,
ci de un galben mat
ca de-o suflare stinsă.
Verde crud,
Albastru nemărginit,
Toate se-ntorc în lumină.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Ochiul din deșert

Se scurgea nisipul clipelor în valuri
Și pluteau prin timpul mării din eter
Fără de odihnă-n ape fără maluri,
Fără grija vieții dincolo de cer.

Și-mi pluteau albastre clipele trecute,
Și-mi cântau ferice-n fiece apus,
Fără vreo tristețe, făr-a fi pierdute,
Doar cu dor de zorii care le-au adus.

Fiecare clipă îmi era din aur
Și-mi erai în toate micul filigran,
Încrustat cu grijă de un tainic faur,
Care îmblânzește clipele din an.

Peste marea calmă, vânturi nemiloase
Au adus furtuna, negre vijelii
Ce-au făcut ca-n locul apelor retrase
Să rămână lumea clipelor nevii.

Aspră și uscată, cimitir de-apus,
Lume în ruină, peisaj inert,
Fără vreo speranță și nimic de spus,
Cu durere-n suflet și, în ochi, deșert.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bulgării

Au căzut bulgării
s-au auzit niște bătăi în lemn –
o fi fost inima lutului vibrând
bucuroasă că se’ntregește
că-și strânge din nou în brațe țărâna care i-a fost luată.
Am suflat odată peste o mână de țărână
Și ca să se răzbune mi-a lovit ochii.
Ce-o fi fost atunci când peste mormanul acela de lut
A suflat o pală din vântul vieții și ca un ecou
A început o inimă să bată.
Și-au căzut alți bulgări
Bătând în coaja pomului tăiat
Pala de vânt sa’ntors de unde a plecat
Ți-ai luat suflarea înapoi.
A rămas doar lutul rece, mirat.
Țătrână ea, țărână noi.
Peste țărâna ta am împins bulgării
Ca să nu plângi –
Să știi c’asemeni lor
Venim și noi.

poezie de
Adăugat de Ruben BucoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să intri în peșteri

Să intri în peșteri
doar atunci când
ecoul timpului
ți se va răsfrânge
în priviri.
Să intri în peșteri
ca să-ți strigi
dragostea
și s-o auzi
doar tu
în ecoul trăirii.
Să intri în peșteri
ca-ntr-un altar
unde puritatea înseamnă
iubire.

poezie de din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodență "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Vânt din colb de vise

pătrund dincolo de retina ochilor tăi
unde mă regăsesc în infinitul adânc, din ei
înot pe margini de timp ca să nu mă înec și țin, mâna ta
nădejde de lumină prin clipa divină, ce-mi vei da
mă uit la sânul tău și văd omenirea, născând
iar valurile lumii crescând și înălțându-te-n gând
tu salți gene de orizont care lunecă-n răsărit, de apus
și aripi de vânt, din colb, din vise, pentru drumul cel sfânt

poezie de (martie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Plouă dinspre pământ spre cer

Plouă, anume, dinspre pământ spre cer,
Dinspre taina iubirii spre taina de mister,
Mi-i gândul împăcat, că peste zări departe,
Ai țesut cu inima cuvinte într-o carte.

Ai șlefuit din nuferi culoare și lumină,
Ai șlefuit din stele crucea ta divină,
Ai venit cu mărul și floarea vorbitoare
Să-mi dăruiești sărutul, simbol de neuitare.

Mi-ai schimbat credința în vise și plăceri,
Ai rămas în mine cu stelele și-mi ceri
Să-mi altoiești în vreme versul tău prin vers
Chiar dacă-n toamna vieții plouă-atât de des.

Plouă, anume, dinspre pământ spre cer,
Dinspre taina iubirii spre taina de mister,
Mi-i gândul împăcat, că peste zări departe,
Ai țesut cu inima cuvinte într-o carte!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

Ascult

fojgăitul șobolanilor pe corabia
care se scufundă adânc
în marea ochilor tăi
n-au părăsit corabia
scriu în jurnalul de bord
cu vin roșu și ketamină
n-au unde să plece
nimeni nu le dă adeverință
de vaccinare în murdăria lor
cenușiu deschis pe săturate
dau bacșiș unui vameș
să-mi lase un regiment de feline
să atace la baionetă
eu beau lacrimile tale adunate
seara trecută într-o cocoașă milostivă
stau întins lângă tine
toată toamna și o bucată
serioasă din iarna ta
ne iubim sub luna coclită
pendulul doarme buștean
luminat de licuricii din păr

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lumina soarelui

Lumina soarelui crește pe pământ
ia înfățișarea zilei
și împinge prin pământ în sus
tulpinile
și acele oase care de asemenea și-au
scuturat țărâna de pe sinele lor
privind mai întâi
cu orbitele ochilor goale încă
cerul de deasupra capului
apoi în jurul lor
la imensitatea florei
și-apoi grăbit
fiecare se îndreptă unde-l cheamă
dorința...

lumina soarelui crește pe pământ
lumina soarelui –
și printre razele ei gloate
de oameni abia evadați din beznă

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pașii toamnei

Cu o mângâierea-adâncă melancolic vine toamna,
Din sticliri răsăritene arde-azuru-n picături,
Mărturii în valuri curg peste ochii negrii, doamnă,
Și prin felinar respiră amintiri, ca frimituri.

Ratăcite-n haina vieții nuanțele-și schimbă fiorul,
Verzi copii au fost odată printre ramurile blânde,
Au cântat psalm înfloririi ce le-a-mbrățișat fuiorul,
Și-au pulsat lacrime-n pleoape din iubirile arzânde.

Foșnet pe tărâm rostește tremur de dureri din soare,
Suflete, ocean uscat, ce te pierzi nemărginit?
Arămie-ți pică frunza prin valuri din depărtare,
Pieptu-ți plânge, te ridică peste cerul adormit.

În plutiri de răni se duc încleștarea ta de astre,
Zborul frunții cade-n vise, luptă inima-n șuvoi,
Se ridică în inele fumegări de fiere-n coaste,
Drumuri se ascund sub stele, prin frunzișul strâns în noi.

Draga mea, izvor de lacrimi din pământ de flăcări sacre,
Pașii tăi ușori plutesc printre șoaptele căzute,
Ți-ai urcat trupu-n psaltirea zilelor cu-arome nacre
Și-mi aduci mierea din glasul rătăcirii absolute.

Roșii bulbi așterni podoabă din ciorchinii dulci ai firii,
Mi-ai copt strugurii sălbatici cu aroma ta-n contururi,
Fulguiești raze fragile peste poala fericirii,
Tu îmi dai sărut pe suflet cu magia ta de-a pururi!

poezie de (27 august 2020)
Adăugat de Aurel PetreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Taina Crăciunului

O mare taină ni se dezvăluie în Ajun
E taina cea de preț a Sfântului Crăciun.

E-o taină mai presus de fire
Taina Cuvântului jertfire.

E taina Duhului ce prinde trup,
Taina păstorului care păzește oile de Lup.

E taina Împăratului care devine rob
Și taina trandafirului care răsare dintr-un bob.

E taina Soarelui ce stinge nopți,
Taina Luminii și-a dreptelor dreptăți.

E taina păcii ce se așterne peste lume
Și taina iubirii ce ne poartă nume.

E-o taină a patimilor pe cruce îndurate
Taină a milei și a păcatelor iertate.

E taina morții și-a vieții fără moarte
E taina ce sufletul o-mparte.

E taina Raiului ș-a Tatălui de Sus
Taina dumnezeiască a pruncului Iisus!

poezie de din Colindător la porțile cerului (1 decembrie 2018)
Adăugat de AlesiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Popa

Piedestalul resimțirilor

îmi este dor de tine ca nucului de-o nucă
și te-aș fura degrabă din cuibul tău de sol
când îți apleci avântul pe-o gleznă de nălucă
ținându-mi răsuflarea în veșnic rotocol

nu mai jelesc ci sorții te-așez pe-un colț de soclu
precum se-nalță cerul cu păsări peste noi
te voi privi frumoaso de jos cu un binoclu
ce-mi va clăti simțirea în vânturi și în ploi

pe brânci la firul ierbii las muzelor ofranda
mi te-aducă-ndată; mi-e tare greu acum
căci parcă ieri din pulpe însuflețeai veranda
și-mi delectai mirosul cu-al buzelor parfum

cu vremea ce apune îți voi semna în zare
un "te iubesc" din carnea-mi la fel de trecătoare...

sonet de (29 iulie 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 29 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat roman in contextul federalismului juridic European" de Ionuț Popa este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -180.00- 143.99 lei.
Marin Moscu

Domino

Sub crucea încrederii destinul joacă domino
Cu inimile noastre înșirate în cerul iubirii,
Pune degetul pe rana ochilor, săgetați de lumină
Ochii poartă, puncte de suspensie ale amintirii.

Vântul pornește sângele rozelor în valve rezemate,
Un cerc măreț cât ecuatorul brațelor noastre
Desface aripile zborului, iadeșuri zgâriate-n colțuri
De curcubeul gândurilor inofensiv mototolite, albastre.

Munții urmelor urlă peste orizonturile firii,
Lacrimile trec în neodihna clepsidrei din trup,
Toate inimile înflorite-s strivite de dor și de timp,
Ale noastre îl scot pe Cupidon din gura unui lup!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Arde neaua sus la vise

Arde neaua sus la vise
Peste fruntea-pom din zori
Și prin crengile deschise
Vântul curge uneori.

Arde neaua sus la vise -
Poate altfel nici n-aș vrea
Să las porțile deschise,
Să mă pierd în casa ta.

Poate cerul va să tacă
Dacă uiți nisip să fii;
Poate marea-ntreagă seacă
Pe la noi de nu mai vii.

Peste tine-așterni uitarea,
Noi rămânem dezlegați...
Va ajunge încă sarea
Să mai crească exilați.

poezie de
Adăugat de Violeta RaicaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aprinde focul din cenușa nopților albe, sub cerul viscolit de umbra norilor cenușii. Pașii grei, goi de amintiri trecătoare îmbracă mantia umbrelor străvezii, peste șoaptele troienite de dor. Vântul îți suieră numele și gândurile curg în albia râurilor înghețate. Desenez fulgi de zăpadă pe geamurile aburite și te aștept. Aștept să-mi răsari in suflet ca un ghiocel care vestește primăvara...

(7 ianuarie 2017)
Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook