Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Cimitir globular - Oceanul Antlantic de Nord

φ = 048o60'N
λ = 036o06'W

Volturno. Dimensiunile reperului
pe o scară neconvențional㠖 zero!
nicio guvernare,
presiunea, densitatea și căldura
au hotărât soarta răzlețelor vestigii.
De aur aripile celui care se reîntoarce
și pleacă imediat,
într-un dialog mut
cu eul destinului său.

Ca o lumină care bate între două carturi,
copleșitoarea liniște
în care totul se trezește
fără a te duce cu ea până se pierde,
fără să mângâie nesfârșirea trecerii ei.

Sunt ochi care veghează competențe
arborate drept pavilioane eterne,
umbre scuturate de tremur
și ridicate din ceața gălbuie, –
ultimele care mai cred
în existența noastră.

În calitate de martor,
cel desemnat să indice Nordul
cobora odată cu sine
marca de identificare.

Rugul fusese înălțat
pentru familiile înrudite
chiar în fața hublourilor sparte,
iar unii și-au asumat sărbătoarea
în timp ce alții consultau manuale
de tactică navală.

Din refuzul de a mai căuta ce nu se află,
pentru prima dată, apa obosi până în adânc.
Vin zorii.
Cel desemnat să indice portul
notează penibilul realității
ca pe o falsificare planificată.

În fața rugului stins
trebuia continuată vorbirea,
pavilioanele erau coborâte în bernă,
iar pe platou jucau reflexele lunii.

poezie de
Adăugat de Vasile DurloiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Niccolo Machiavelli

Un principe care se sprijină numai pe soartă, se prăbușește de îndată ce aceasta se schimbă. De asemenea, mai cred că e fericit cel care se pricepe să se dea după vremuri și nefericit cel care nu se pricepe. Căci, după cum se vede, pentru a-și atinge ținta care se află în fața fiecăruia, adică glorie și bogății oamenii acționează în diferite feluri. Unii înaintează cu grijă, alții năvalnic, unii cu violență, alții cu viclenie și pricepere, unii cu răbdare, alții fără.

în Principele, XXV
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Lettere/Scrisori" de Niccolo Machiavelli este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 33.99 lei.

Mareea din suflet. Iubirea

Nu-i nimic îmi spun. Cel mai prețuit este întotdeauna, în mintea noastră mică, cel care se desprinde, cel care pleacă, cel care ne înnebuneste în abc-ul simțurilor și ne lasă -nvățăm singuri, că a iubi fără simțuri doare ca o răstignire și ca o renaștere.

Nu există nici un vinovat. Există doar lucruri care se decid fără noi în cel care rămâne și în cel care pleacă și drumul este lung, foarte lung, până la curcubeul din suflet
unde sforile de păpușă devin vizibile și te poți privi de la distanță cum intri iarăși magnetizat în fluxul și refluxul neiubirii.

Doar până la curcubeul din suflet îți spui, când încă crezi că iubirea este un dialog cu tine, -doar cu tine- pe care îl poți anula uneori, când l-ai descifrat.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cel mai departe ajunge cel care nu cedează în fața celui egal cu el, își păstrează demnitatea în fața celui mai puternic decât el și știe să se înfrâneze în fața celui fără apărare.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Totul există în Liniște. Dincolo de aparențele sunetelor, dincolo de totalitatea zgomotelor, Liniștea este fundamentul creației, care, neîncetat, e prezentă fără a pretinde nimic. Liniștea nu cere, Liniștea nu condiționează, Liniștea nu așteaptă, pentru că Ea este lipsită de nevoi. Liniștea se oferă pe Sine, se dăruiește în mod necondiționat și susține, fără efort, existența sunetului. Căci în spatele sunetului se află Liniștea din care provine sunetul; în profunzimea sunetului, se află Liniștea din care s-a dezvoltat sunetul; în inima sunetului, se află Liniștea din care a pornit sunetul. Inima sunetului este locuită de Liniște, iar această Liniște se îngrijește de buna funcționare a sunetului, chiar dacă sunetul nu este conștient de ceea ce se află în inima sa. Căci Liniștea nu face zgomot și nu cere atenția sunetului - tocmai de aceea este nesfârșită.

în Întoarcerea la Liniște, Liniștea, Partea I
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Intoarcerea la liniste" de Cătălin Manea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 11.99 lei.
Teodor Dume

Ca o liniște

o viață pleacă alta vine însă
puțini sunt cei care știu
între cele două respirații
sunt două lumi și
un singur loc din care
se pleacă
ca o liniște

chiar și Dumnezeu se află în derută

poezie de (2014)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Cuvintele care răsar din Liniște ating Liniștea ce sălășluiește în cel care le citește. Liniștea nu poate fi scrisă, dar se poate scrie despre Liniște. Se poate scrie, se poate vorbi despre Ea, însă Liniștea nu poate fi cuprinsă într-un element finit al creației, căci toată creația este chiar un rezultat al unei melodii provenite din Liniște. Creația, la forma ei de bază, este un sunet care se află mereu în mișcare. Esența cântă, iar forma dansează. Esența este Liniștea, cântecul este Forța Creatoare, iar dansatorul este creația. Mișcările dansatorului depind, în mod fundamental, de spațiul din care acesta ascultă cântecul Esenței, pentru că, întotdeauna, cel ce ascultă cu toată ființa, va dansa în mod natural, fără a învesti efort și trudă. Nu este nevoie de nicio tactică, nu e necesar niciun plan, întrucât ritmul Esenței determină orice dans își dezvăluie tainele și să devină Una cu dansatorul. Iar dansatorul care acceptă total ritmul Vieții, se acceptă total pe Sine, deoarece El devine Una cu Viața, în mod conștient. Când omul trăiește fără a se împotrivi Vieții, el descoperă puterea nemăsurabilă a acceptării. Căci acolo unde nu este răzvrătire, binecuvântările curg fără oprire și pacea se așterne pe fundal.

în Întoarcerea la Liniște, Introducere
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Theodore Roosevelt

Nu este criticul cel care contează, ori cel care arată cum s-a împiedicat omul puternic, ori cum ar putea cel care face lucruri fie mai eficient. Meritul este al celui care este în arenă; al celui care are fața murdară de praf, sudoare și sânge; al celui care se străduiește neobosit; al celui care greșește și ratează în mod repetat; care este entuziasmul, dăruirea pentru o cauză nobilă; al celui care, în cel mai bun caz, cunoaște triumful unei mari realizări, iar în cel mai rău caz, dacă nu reușește, va ști că a îndrăznit; locul lui nu este împreună cu acele suflete slabe care nu cunosc nici victoria și nici înfrângerea.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "The Strenuous Life: Essays and Addresses Paperback" de Theodore Roosevelt este disponibilă pentru comandă online la numai 20.99 lei.

Ceață

Un poet privește de la fereastra etajului 10.
Prin fața geamului său stoluri de păsări
taie cu aripile ceața,
halucinant o desfac în fâșii.
"Ce minunat! exclamă poetul.
Să vezi atâtea păsări
zburând în fața ta
prin ceața acestei dimineți!
Pare că ferestrele
sunt hublourile unei nave,
iar păsările negre -
valuri care curg, curg,
în flux și reflux.
Luați-mă și pe mine cu voi,
păsări ce răzbateți prin ceață!"
Iar glasul lui se amestecă
cu țipetele de păsări
care curg, curg...

De partea cealaltă, peste drum,
în fața zborului dezlănțuit
vede spitalul cenușiu,
cu ferestre, multe ferestre,
luminate de o lumină artificială bolnavă,
aburite de răsuflări bolnave,
de spaime și dureri
ale unor ochi muribunzi,
care se văd prin ceață.
O altfel de ceață,
care tulbură
perdeaua insesizabilă dintre viață și moarte.

Jos, străzile - un furnicar.
O cerșetoare cântă aceeași litanie,
din minut în minut,
obsesiv,
și-un clopot o îngână, cu dangătul
înecat de-atâta ceață:
"Un bănuț, domnule!
Un bănuț, doamnă!"
Pe lângă ea viața trece nepăsătoare,
grăbită,
într-un sens haotic,
ca un stol mare de păsări
cu aripile legate prin ceața densă, densă:
mașini claxonând într-o goană infernală,
oameni mergând grăbiți spre serviciu,
mame cu copii de mână,
pe care-i târâie pe un drum
ce pare că nu e al lor,
doi îndrăgostiți ce se sărută
în văzul tuturor,
două adolescente cu căști în urechi
ce traversează râzând
pe culoarea roșie a semaforului...

Și pentru prima dată
poetul simte frigul acestui spațiu de jos,
un spațiu intermediar
între zborul în valuri al păsărilor
și spaimele ochilor bolnavi
pe care îi vede prin geamurile aburite
ale spitalului.

Pentru prima dată,
nu se mai recunoaște,
nu mai știe cărui spațiu aparține,
în timp ce aripile-i tremură, legate,
și tulbură cu fâlfâirea lor ușoară
perdeaua insesizabilă
dintre viață și moarte...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iisus Hristos: Ați auzit că s-a zis: "Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte". Eu însă vă spun vouă: Nu vă împotriviți celui rău; iar cui te lovește peste obrazul drept, întoarce-i și pe celălalt. Celui ce voiește să se judece cu tine și să-ți ia haina, lasă-i și cămașa. Iar de te va sili cineva mergi o milă, mergi cu el două. Celui care cere de la tine, dă-i; și de la cel ce voiește să se împrumute de la tine, nu întoarce fața ta.

replici din Sfânta Evanghelie după Matei, Predica de pe munte. Fericirile. Adevărata împlinire a Legii. - 5:38-42 de
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cel ce vede Nevăzutul, atunci când privește văzutul, se vede pe Sine. Căci privitorul este Una cu ceea ce privește, iar ceea ce vede atunci când privește, îi arată privitorului locul din care privește. Privirea din spatele privirii devine activă odată cu Întoarcerea la Liniște, pentru că Liniștea trezește cele mai profunde taine ale ființei. Locurile interioare, care n-au fost vizitate niciodată, ies la suprafață prin intermediul Liniștii, deoarece, în Liniște, tot sunetul se aude mai clar. Și, la nivelul său de bază, întreaga creație este sunet. De aceea, cel ce se scufundă conștient în Oceanul de Liniște, va cunoaște cu adevărat aspectele cele mai fine ale sunetelor întâlnite. Liniștea nu e o stare, o emoție, sau un sentiment. Liniștea este dincolo de orice simț, în spatele oricărei creații. Liniștea nu e o vibrație sau o energie, ci este sursa vibrației - sursa undei - sursa sunetului. Iar când te întorci la sursa realității tale, conținutul realității tale va îmbrăca straiele Liniștii din care provine, deoarece, înainte de sunet, a fost Liniște. Și este în continuare, căci Liniștea nu dispare atunci când e acoperită de sunet, iar sunetul care devine conștient de Liniștea din care a răsărit, devine conștient de Sine - de faptul că este Una cu Liniștea.

în Întoarcerea la Liniște, Introducere
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Demonii cei mai puternici nu se află în afara ta, ci în interiorul tău și lupta nu se duce cu cel din fața ta, ci cu tine însuți, din cauza robiei la care singur te-ai supus, neținând cont de porunca divină "Tot ce te stăpânește este un păcat"... iar cele care ne stăpânesc, nu-s decât viciile, obiceiurile și obsesiile noastre, care pot fi față de lucruri neînsuflețite, conjuncturi și până la oameni.

aforism de din Pentru suflet (2013)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Între 1830 și 1860, au văzut lumina zilei la Ponteils nu mai puțin de vreo douăzeci de copii cu numele de Chanel, și deja se deslușește la ei un gust care se va perpetua, gustul pentru prenume masculine cu consonanțe istorice. Vreme în care, în fața acestor băieți, mai degrabă înzestrați pentru aventură decât pentru muncă, și al căror adevărat, unic domeniu, era dragostea; în fața acestor Chanel Marius, Chanel Auguste, Chanel Alexandre, Urbain sau Jules-Cesar, logodnicele din Ponteils, fetele brunete cu piele chihlimbarie, toate cu numele de Marie, Virginie, Apollonie, care le cădeau în mână, vor fi, de-a lungul a două generații, ceea ce au fost fără excepție toate soțiile Chanel: niște victime, niște albine harnice, care și-au asumat toate rolurile stupului: regine și albine lucrătoare totodată, până la moarte.

în Coco Chanel (2014)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The World of Coco Chanel" de Edmonde Charles-Roux este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -190.00- 99.99 lei.

Cimitir globular - Oceanul Arctic

φ = 081o47'30"N
λ = 120o 30'14"E

Din fracturi legănate cu aerul că ar fi silabisite,
ori din alte mii de chinuri dezarticulate,
se alege semnul de întârziere,
ispita concordanțelor ostentative
și albă, normalitatea acordului lăuntric.

Veghea obosită de îngheț,
suflet în sine,
cu indiferență pentru străini,
se arată dorință împotriva altei dorințe.
Fiecare se predă observației
după sfera de oxigenare,
iar contemplația poate nască
reîntorcându-se la suprafață.

Mai întâi au sosit cei care ar fi trebuit
croiască o cale,
pe urmă, îmbulzeala și căldura
separării în elemente.

Se striga, se urla, se înjura,
cu o unitate fonetică,
dintr-o singură suflare.

Unii mărturiseau
pescărușul alb
aflat în vârful catargului alb,
alții încercau întindă
picioarele lor,
picioarele altora,
înnobilând mărturia nonexistenței
care își etala înțelesul
în relevment adevărat.

Pe urmă au sosit săniile
și de atunci, n-au mai venit.

La schelă, mesagerul
născut din cupola divină
pe vii cheamă, fulgerele frânge.

poezie de din Nautica poesis
Adăugat de Vasile DurloiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ispirescu

Și începu a încurca calul prin curtea împăratului. Părul său cel de aur și hainele cu care era îmbrăcat strălucea ca soarele. Împăratul, uitându-se la dânsul, tot punea mâna la ochi, făcându-și umbră. Vezi că se temea să nu orbească încă o dată. El lăudă pe fie-sa pentru că-și alesese un asemenea bărbat. Atunci împăratul, și bătrân fiind, se coborî din scaunul împărăției, pe care se urcă ginerele său cel mic. Și împărățiră în pace și în liniște până ce trăiră. Iară eu încălecai p-o șea etc.

în Făt-Frumos cel rătăcit
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Greuceanu" de Petre Ispirescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.44- 28.99 lei.

Eliberarea totală de efectul realității presupune transcenderea ultimei unde a realității. Când realitatea este acceptată în mod total, conținutul realității se va reașeza și va intra în relație cu tine, chiar prin intermediul acceptării tale totale, dând naștere unor sunete care îți vor îmbodobi realitatea cu armonie și compasiune, pentru că acolo unde nu este război interior, pacea exterioară se așează cu blândețe. Dincolo de limitele formelor, există nemărginirea Lipsei De Formă, care locuiește în adâncul Infinitului. Întoarcerea la Liniște are loc prin intermediul Liniștii, fără grăbirea pașilor, fără accelerarea procesului. Totul vine de la Sine atunci când te eliberezi de sine. Totul vine de la Liniște, atunci când devii liber de sunet - liber de sunet, continuând exiști și să dansezi în lumea sunetului, prin intermediul Liniștii. Dansul atinge forma sa cea mai pură, când dansatorul ascultă Liniștea din spatele sunetului, iar dacă un dansator dansează fiind conștient de Liniștea transcendentă a dansului, toate privirile vor fi atinse de strălucirea dansului său, căci Liniștea vorbește prin cel ce o ascultă și ajunge în inimile celor care îl privesc pe cel ce grăiește despre Fiirea Nevăzutului.

în Întoarcerea la Liniște, Conștiința pură
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În fața sa se deschideau două drumuri, ca două guri flămânde ale unui destin-vânător pe care nicio strategie elaborată minuțios, pe timp de zi sau de noapte, nu l-ar fi putut păcăli vreodată, în fața sa se deschideau două drumuri, ca două condamnări la moarte, pe care dintre ele o vei alege până la urmă?, dar întrebarea nu se desprinse de pe buze, iar drumurile acelea pietruite unduiau în fața sa, bizare, părelnice, tăiate în utopie și străjuite de insinuări abia date în pârg...

în Două drumuri (mai 2013)
Adăugat de Cristian LisandruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vasile Pârvan

Învățații care scriu istoria popoarelor sunt de două feluri: unii, care din copilărie și până la bătrânețe au trăit între cărți, iar alții, care au trăit și viața cea de toate zilele, cu luptele, necazurile, urâțeniile și frumusețile ei, cunoscând în carne și oase oameni vii de toate felurile.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cimitir globular - Oceanul Pacific de Nord

φ = 023o20'16"N
λ = 122o54'53"E

Ca fumul diurn, nimic mai statornic
peste Marea de Est, nimic mai vizibil
și nimic mai real ca umbra ce încerca,
obsesiv, să o purifice de opacizare.
Nu, era o femeie, vă jur! Cheng I Sao,
închinând desăvârșirii influența totală.

Fără îndoială, marinarii trebuiau realizeze
o unitate de profunzime
care să se orienteze către adânc,
iar ea avea tatuate înscrisuri
pentru existența tăcută
de dincolo de răsăritul Mării de Est.

Cu toții primeau a treia zi, răsplată,
irumperea ritului.

Cu un gest se suspendă adierea
și fumul coborî în adânc,
sus, steaua de vară.

Este normal să te poți rătăci astfel.
Umbrele stăteau ghemuite
înaintea numelor și amintirilor,
stăpâne doar pe registrele
atmosferei încinse.

Descendenții ordinelor medaliate
priveau sacadat circulara tăcere
numărând grupurile de vele
care prevesteau o nouă furtună.

Scheletele soldaților
încărunțiseră la pândă.

La schelă, mesagerul
născut din cupola divină
pe vii cheamă, fulgerele frânge.

poezie de din Nautica poesis
Adăugat de Vasile DurloiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Vulpescu

M-am despărțit de tine fiindcă pentru mine dragostea noastră era totul, iar pentru tine o parte din tot, foarte echilibrată cu celelalte părți ale vieții tale. Erai ca omul care acceptă meargă la cârciumă bea două pahare de vin și e-n stare stea până dimineață fără să guste dintr-al treilea. Eu m-am azvârlit în dragostea noastră ca un bețiv fără judecată. E vina mea, bineînțeles. Tu cunoști acea dreaptă măsură a lucrurilor pe care eu n-o cunosc.

în Candidații la fericire, Scrisoare către un cunoscut
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Viata viata legata cu ata" de Ileana Vulpescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -35.00- 29.99 lei.
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Lumina și întunericul

Noaptea s-a născut fără ochi
și tu vrei ne vadă,
lumina și întunericul sunt împărțite frățește la poli
fără nicio nevoie de tergiversări de timp.

În fața noastră totul pare normal,
se deschid porțile prin care trecem
ca într-o poveste odată cu zânele și zmeii
pe tărâmuri necunoscute.

Fiecare se oprește la locul său
cu semnele distinctive ale obârșiei,
intră în cetatea soarelui
și se roagă Dumnezeului iubit
fără niciun orgoliu ori patimă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook