Transmutare
Ancoră, lanț (za cu pod)
strângându-se în jurul meu,
în jurul umerilor mei ;
pășesc rar, trăgând după mine
această epavă cu portul ei cu tot,
pășesc sacadat și pasul răsună
cum tunetul într-un ecou.
Gorgona Meduza se odihnește
pe singurul catarg rămas cardinal,
acum, când perfect
este doar ceea ce gândesc eu
despre ce fac.
Pășesc greoi, trăgând după mine
epava ce-mi pare a fi bântuită
de indolente mișcări fără sens.
poezie de Vasile Durloi
Adăugat de Vasile Durloi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre porturi, citate de Vasile Durloi despre porturi, poezii despre poduri, poezii despre perfecțiune, poezii despre odihnă, poezii despre mișcare sau poezii despre meduze
Citate similare
Din obicei, tot ceea ce fac, fac pe de-a-ntregul și când pășesc, pășesc definitiv.
aforism celebru de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Filosofie
Semnale luminoase, acustice eu nu primesc
Nu pentru că receptorii îmi sunt defecți,
Dar nu există oamenii acei perfecți
Care din greutăți ies și optimiști pășesc.
Puțini au gândul mereu semeț
Laconici în mișcări, dar aprigi se strivesc
În situații simple nu se regăsesc
La ei nimic nu-i sigur, ci răzleț.
La mine, după propria-mi gândire
Îmi pare totul conturat destul de clar
Și totuși mă încurc în nevăzute fire.
Uneori în sentimente sunt avar
Dorind să am doar singur fericire
Ceea ce se-ntâmplă foarte rar.
poezie de Mihai Leonte (15 octombrie 1965)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre gânduri, poezii despre zgârcenie, poezii despre semnale, poezii despre optimism, poezii despre lumină, poezii despre filozofie sau poezii despre fericire
Demoni
am rămas într-un loc fără nume,
într-un loc fără lume,
pe un drum sterp, steril,
care nu duce nicăieri,
nici măcar înainte sau înapoi,
nici măcar la dracu-n praznic,
pe un drum fără început și fără sfârșit,
unde până și Dumnezeu a uitat cum se mai fac
oamenii din lut,
vorbind singur
pe fața Pământului,
vorbind cu El însuși
despre noua
arhitectură a Raiului,
am rămas singur
cu întunericul din mine
pândind niște umbre fără fond,
trăgând o cortină grea de cenușă
de fier
peste ochii obosiți ai societății
și peste
noua dezordine mondială,
să mă cert
de moarte
doar cu demonii mei
fără viziune,
care îmi denaturează
perspectivele asupra lumii
și năzuințele,
din când
în când.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre întuneric
- poezii despre început
- poezii despre viziune
- poezii despre uitare
- poezii despre sfârșit
- poezii despre rai
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
Lumina
la casa mea ușa deschid
pășesc agale, sovaind....
in jurul meu in plină noapte
aud doar vocea ta in șoapte
e atât de cald si-atat de bine
simt liniștea care revine
după un an ce a-mpietrit
o lacrimă la foc mocnit
e casa mea, ce dor mi-a fost
pierdută-n lume fără rost...
An Nou vreau să-mi aduci in dar
lumină-n inima de jar!
poezie de Doina Bonescu din Confesiuni
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre noapte, poezii despre inimă, poezii despre foc sau poezii despre dor
Chef de chef
Am să mă-mbăt, să nu mai știu de mine,
De ce-i în jurul meu să n-am habar,
Chiar dacă știu că n-o să-mi facă bine
Am să golesc pahar după pahar.
Chiar dacă-mi sunt resursele puține
Și-s mulțumit din ce în ce mai rar,
Am să mă-mbăt, să nu mai știu de mine,
De ce-i în jurul meu să n-am habar.
Când m-oi trezi și îmi va fi rușine
C-am adormit pe-o masă, într-un bar,
Pe băuturi exotice și fine
Voi cheltui și ultimul creițar
Și-am să mă-mbăt, să nu mai știu de mine.
poezie de Mitică Ion
Adăugat de Salticus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre rușine, poezii despre mulțumire sau poezii despre băuturi
Sunt un călător
îndrumat de mahakala
pășesc spre viața de neatins
iluziile mele strălucesc
pe cerul negru
pasul e tot mai amorțit
tunetul sparge tencuiala
clădirilor plânse cu acizi
natura bate toba pierdută
în dorinți deșarte
sunt un călător cu mâinile
întinse spre noaptea eternă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre plâns, poezii despre negru, poezii despre natură sau poezii despre mâini
Eu n-am drept să nu...
N-am dreptul să nu știu de tine,
Lucid când pășesc și-ajung iar la mine.
Când mint prin uitare beția-mi totală,
Sublime iluzii ce ies la iveală.
N-am dreptul să nu-aștern în cuvinte,
Eternul de după și cel dinainte.
Așa cum e el - când zâmbetu-mi minte...
Așa cum e el - doar acum,
și-nainte.
N-am dreptul să nu strâng iubire-mi,
pe toată.
În rime uzate, în foi laolaltă,
În galbenul toamnei - cu suflet murdar,
de-atâta speranță...
Renunț la amar.
Lumina e dulce,
N-am dreptul să nu,
Să nu te privesc așa cum ești tu.
Așa cum suntem - doar acum,
fiecare...
Departe de vise, aproape de Soare.
poezie de Tai Bu
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre toamnă, poezii despre suflet, poezii despre poezie, poezii despre minciună, poezii despre galben sau poezii despre cuvinte
Ajung la capătul
lumii și aerul are un gust bun
după țigările fumate toată
noaptea
vulturii stau de veghe pe catarge
iar pescărușii mătură încet cerul
la capătul lumii păsările
par singurele supraviețuitoare
pășesc prin dimineață
și-n jurul meu apa e neagră
cu mirosul ei de alge și de sare
damfurile ei de nămol
și de motorină
le simt în gât și plămâni, dense
eram la capătul lumii și de acolo
nimeni nu se mai întorcea
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulturi, poezii despre supraviețuire, poezii despre păsări, poezii despre motorină, poezii despre fumat, poezii despre dimineață sau poezii despre apă
Lumea din vis
Parfumul rozelor ca semn
Te-am căutat neobosit
Un glas sună ca un îndemn
Credeam că te-am zărit
Nimic nu mă poate opri
În alte lumi am să pășesc
Trec prin furtună prin vijelii
Mă las învins și te gândesc
Puterea gândului te- aduce
În lumea mea din vis
Parfumul tău suav și dulce
Doar ști ce ne-am promis
Când totul pare un infinit
Fără sfârșit de dureros
Ne vom unii în asfințit
În vârful munților Athos
Răsună gândul în pustiu
Glasul se repetă în ecou
Sufletul îmi este viu
Gândul ne unește din nou
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre roz, poezii despre promisiuni, poezii despre munți sau poezii despre infinit
Cununile de laur
Parcă-am rămas eu singur pe pământ,
În cer, ca-ntr-o clopotniță uitată
E-un clopot greu care-a uitat să bată
Cu funia purtată-n nori de vânt.
Cum înainte nu mai este vreme
În urma mea, din nu știu care veac,
Prin noaptea cu aripi de liliac
Începe nu știu cine să mă cheme.
Și pașii mei răsună după mine
Ca niște bulgări care nu m-ajung,
Răsună tot în jur așa prelung,
Tot golul-n care nimeni nu mai vine.
Începe a umbla singurătatea,
În jurul meu ca o mulțime mare,
Prin beznă cad furnici ce vor să care
În mușuroaie mari, pustietatea.
Se năruie-ntunericul din nou,
Și-n noaptea-n care-s singura ființă,
Pământu-mpovarat de suferință,
Culcându-se-ngenunche ca un bou.
poezie celebră de Victor Eftimiu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre timp, poezii despre suferință, poezii despre singurătate, poezii despre nori sau poezii despre furnici
* * *
de obicei nu pășesc printre psalmi dezgolită
dar noaptea e caldă
iar trupul meu strigă
pe mine m-a ucis ultimul val
în care n-am apucat
să fac dragoste
poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Noapte pustie
Parc-am rămas eu singur pe pământ,
În cer ca-ntr-o clopotniță uitată
E-un clopot greu, care-a uitat să bată,
Cu funia purtată-n nori de vânt.
Cum înainte nu mai este vreme,
În urma mea, de nu știu care veac,
Prin noaptea cu aripi de liliac
Începe nu știu cine să mă cheme.
Și pașii mei răsună după mine
Ca niște bulgări care nu m-ajung,
Răsună tot în jur așa prelung,
Tot golu-n care nimeni nu mai vine.
Începe a umbla singurătatea,
În jurul meu ca o mulțime mare,
Prin beznă cad furnici ce vor să care,
În mușuroaie mari, pustietatea.
Se năruie-ntunericul din nou,
Și-n noaptea-n care-s singura ființă,
Pământu-mpovărat de suferință,
Culcându-se,-ngenunche ca un bou.
poezie celebră de Demostene Botez din Povestea omului (1923)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui
De n-aș avea în lume, de n-aș avea uitarea
Din inimă să-mi spele, cu patos frământarea
Aș crede mai mereu că-n viața asta-ntreagă
Sunt simplu lut aprins ce nu se mai încheagă.
Mă simt un vas topit, o luntre în derivă
Ce nu-mi aparțin nici mie, dimpotrivă,
Sunt naufragiat pe-o insulă din mare
Iar clipele mi-s grele și visele amare.
Privirea mi-o ridic spre cerul plumburiu
E noapte-n mine, Doamne, și nu pot să descriu
Cum mi se pare drumul pe care-acum pășesc
Ca un etern supliciu ce-n taină-l ispășesc.
Și simt în jurul meu o ploaie, o furtună
Când norii tot mai negri în jurul meu se-adună
Să-mi smulgă chiar din suflet, brutal și odios
O ultimă nădejde, aceea în Hristos.
Să nu m-abadonezi, să nu mă lași în lume
Grămadă de atomi ce-s lepădați anume,
Să Te apleci asupră-mi cu dor mistuitor
Și să-mi șoptești cu drag: Îți sunt Mântuitor!
poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre mântuire sau poezii despre lut
Echilibru
Stau în echilibru perfect într-o carie
ca pe un vârf de săgeată înfiptă într-un alt vârf
de săgeată
cu mâinile întinse
cântând la aer pianine mișcări.
Balansul e perfect. Trec pașii mei pe deasupra
pașilor mei.
Stau în echilibrul perfect
și caria înaintează în mine și eu în ea
ca doi ochi izbiți de o fulgerătoare lacrimă.
În curând voi ajunge la dezechilibru
și caria va sta
va sta în mine într-un dezechilibru perfect
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stomatologie sau poezii despre aer
Dintr-o coaja de lamaie
Sunt maestrul de carton
ce ascunde fără grabă,
cerul într-un pumn de lavă.
Dintr-o coajă de lămâie
construiesc iubire mută.
Dintr-o creangă agățată
doar în ace parfumate,
sensuri cresc, se-ntind alene.
Valuri de lumini și umbre,
șerpi încolăciți în simțuri
mă sufocă, strâng în arcuri...
Doamne! Cât o veșnicie
pare- acum secunda albă
când aștept să vii la mine...
Dor, iubire, amintire
se înlănțuiesc în grabă.
Simt amar cum urcă vina
dar pășesc și mai departe.
Din măruntele cuvinte
așternute n lanț de creste
eu adun naiv iubire.
Din minciuni sau adevăruri
zile trec prin flăcări mute.
Doar contururi luminoase
mângâi seara la culcare.
Simt cum visul meu răspunde
și aș vrea s-aud ecoul...
Doar din coaja de lămâie
se aude foșnet dulce.
Cerul meu senin aduce,
trupul freamătă chemare...
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre zile, poezii despre vinovăție, poezii despre simțuri, poezii despre secunde sau poezii despre seară
Mă simt un om fără sens și nu-mi pare rău că n-am niciun sens. Și de ce mi-ar părea rău, când de haosul meu nu se poate alege decât haosul? În mine nu există nicio voință înspre formă, spre cristalizare, sau un ideal. De ce nu zbor, de ce nu-mi cresc aripi? Nu este în dorința mea de zbor o fugă de existență? Și n-aș fugi în acest zbor cu toată existența, cu tot ce e ființa? Simt în mine atâta fluiditate, încât mă mir cum de nu mă topesc și nu curg. Aș vrea ca ființa mea să se transforme într-un fluviu cu ape tulburi și năvalnice, care să poarte numele meu și care să curgă ca o amenințare apocaliptică. Oare va stinge această apă focul din mine, și focul din mine va evapora această apă? În mine sunt numai aburi și scântei, inundații de foc și incendii de apă.
citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre existență
- citate despre zbor
- citate despre foc
- citate despre apă
- citate despre inundații
- citate despre incendii
- citate despre idealuri
- citate despre fluvii
- citate despre dorințe
Cântec fără răspuns
De ce te-oi fi iubind, femeie visătoare,
care mi te-ncolăcești ca un fum, ca o viță-de-vie
în jurul pieptului, în jurul tâmplelor,
mereu fragedă, mereu unduitoare?
De ce te-oi fi uibind, femeie gingașă
ca firul de irabă ce taie în două
luna văratecă, azvârlind-o în ape,
despărțită de ea însăși
ca doi îndrăgostiți după îmbrățișare?...
De ce te-oi fi iubind, ochi melancolic,
soare căprui răsărindu-mi peste umăr,
trăgând după el un cer de miresme
cu nouri subțiri, fără umbră?
De ce te-oi fi iubind, oră de neuitat,
care-n loc de sunete
gonește-n jurul inimii mele
o herghelie de mânji cu coame rebele?
De ce te-oi fi iubind, iubire,
vârtej de-anotimpuri colorând un cer
(totdeauna altul, totdeauna aproape)
ca o frunză căzând. Ca o răsuflare-aburită de ger.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre ore, poezii despre muzică, poezii despre melancolie, poezii despre ger sau poezii despre fum
Cântec fără răspuns
De ce te-oi fi iubind, femeie visătoare,
care mi te-ncolăcești ca un fum, ca o viță-de-vie
în jurul pieptului, în jurul tâmplelor,
mereu fragedă, mereu unduitoare?
De ce te-oi fi iubind, femeie gingașă
ca firul de iarbă ce taie în două
luna văratecă, azvârlind-o în ape, despărțită de ea însăși
ca doi îndrăgostiți după îmbrățișare?...
De ce te-oi fi iubind, ochi melancolic,
soare căprui răsărindu-mi peste umăr,
trăgând după el un cer de miresme
cu nouri subțiri fără umbră?
De ce te-oi fi iubind, oră de neuitat,
care-n loc de sunete
gonește-n jurul inimii mele
o herghelie de mânji cu coame rebele?
De ce te-oi fi iubind atâta, iubire,
vârtej de-anotimpuri colorând un cer
(totdeauna altul, totdeauna aproape)
ca o frunză căzând. Ca o răsuflare-aburită de ger...
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povestea noastră
aparent fără nicio legătură cu scenariul biblic
această derizorie contorsiune de destine
unul împotriva celuilalt ca și cum
reciproc ne-am fi privat de locul binemeritat
în fantomaticul paradis
același imbold preistoric ne îndeamnă
fiecare pe sine să se salveze
înainte ca celălalt să o facă!
uităm infinit cât de înjumătățiți
cât de bolnavi suntem!
să fie vis?!... aproape-realitate?!
eu în rochie retro și coafură asortată
în privirile unui public cenzurându-și aplauzele... poate înjurăturile
... pășesc... pășesc într-un viitor niciodată de tine anticipat
de undeva din afară încerc să spun lucrurilor pe nume
chiar dacă tu... chiar dacă...
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre salvare, poezii despre rochii, poezii despre reciprocitate, poezii despre boală sau poezii despre anticipație
Tot ceea ce e în jurul meu trebuie să fie frumos și să aibă dragoste și asta mă inspiră și pe mine la rândul meu să îmi păstrez o puritate și o sinceritate în relația mea cu oamenii din jurul meu și cu publicul meu. Altfel n-aș putea să cânt și să compun muzică, dacă aș avea capul încărcat de prostii.
citat din Loredana Groza
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sinceritate, citate despre prostie, citate despre muzică, citate despre iubire sau citate despre frumusețe