Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Buletin Meteorologic

Ieri a fost o zi senină
M-au năpădit amintirile
Un vânt călduț a bătut dinspre inimă
Iar soarele mi-a luminat cuvintele.
Spre seară a plouat cu lacrimi de bucurie
Când sufletul s-a încălzit în prezența ta
Iar luna a răsărit plină de euforie
De parcă toată noaptea ar cânta.
Azi am avut pe frunte un cer ușor înnorat
Priviri de gheață băteau din ochiul stâng
Cu nori de furtună în sufletul de bărbat
Ce m-au făcut la amiază, cu soare să plâng.
De aceea mâine va fi o zi cu lumină
Am început noaptea cu tine în gând
și inima știe ce vreme o să vină
Doar a auzit iubirea din suflet șuierând.

poezie de
Adăugat de Iustinian Gr. ZegreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Iubire întemnițată

Iubite, fără mângâierea ta sunt tristă
Și fără al tău surâs ce în inimă mi-a rămas,
Iar sufletul îmi jelește și n-are batistă,
De atâta plâns, rămânând fără glas.
Iubite, mi-am trimis gândul către tine,
Zburând adiat de vânt ca o pasăre călătoare,
Să te ajungă din urmă, te aducă la mine,
Căci dorul îmi sfâșie inima, iar sufletul mă doare.
Iubite, fără tine nu mai sunt ca o stâncă,
Sunt ca și cerul înnorat, ca și marea agitată,
Fără tine, rana din suflet mi-e tot mai adâncă,
Iar inima-mi bolnavă tânjește fie vindecată.
Iubite, te aștept și azi, sperând c-ai te-ntorci,
Să-mi redai fericirea, zâmbesc ca altădată,
Ca un trandafir înfloresc, sărutându-ți buzele dulci,
Să nu mai plâng, căci fără tine iubirea-mi zace-ntemnițată...

poezie de (13 noiembrie 2014)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vivian Ryan Danielescu

Scoicile m-au ajutat

Spuma din mare acum am adunat
Scoicile m-au ajutat cu sideful lor
Nopțile le-am albit, nu am dormit
Firul de stele țesut din lumina lor

Voal subțire; Spuma am crosetat
L-am tivit, adăugându-i pe poale
Iubirile din nopțile de dor însetat,
Trimit gândul la tine pe înserare

De ajunge un voal la tine, pe înserat
Un vânt, un gând cu lacrimi o privire
Pe el scrise tot ce inima mi-a dictat
Citeste-l, tu ești dragoste, tu ești iubire

Și noaptea se transforma-n zi de vară
Se aude un strigăt repetat din mare
Se-mbrățișează norii ca prima oară
Trimit spre cer acum o dulce sărutare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Renasc în fiecare dimineață cu tine

Stau pe oglinda apei
Ca o floare misterioasă
Cu o frunză cât o palmă de suflet
Culoarea mea e uneori albă
Alteori roz
Iar iubirea mă schimbă
De la galben la bronz..
Cu sufletul plutind ușor
Renasc în tonuri de hermină
Iar soarele din ochii tăi
Mă înzestrează cu lumină
Când noaptea cade peste mine
Mă-nchid și mă ascund în vis
Ca-n dimineața ce-o să vină
Să mă deschid ca o floare de lotus
Renasc în fiecare dimineață
Când soarele răsare dintre stânci
Parfumul dimineților tale
Mă risipește și mă adună
Dezbrăcându-mă de tristețe și
Îmbrăcându-mă în fericire...
Renasc în fiecare dimineață cu tine

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Florentina DanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Mimi Boroianu

Mi-ai fost în vis

Mi-ai fost în vis atâta vreme,
Și-atât am tânjit după tine
Făcând lumina-n zori a geme,
C-a nins, de sus, un timp suspine.

Mi-ntrai în sânge vis cu vis,
C-am ajuns noaptea să iubesc
Creând în minte un paradis
De întuneric, nelumesc...

Cu tine-mi trăiam visele
Dar toate-aveau iz de păcat,
Îmi stăpâneau simțurile
Și trează fiind și noaptea-n pat.

Și sufletul mi-aș fi vândut,
Pentr-o dorință neîmplinită,
Mi-erai păcatul nefăcut,
Tăciune-aprins în gând, ispită.

Cu fiecare vis avut
În întuneric mă pierdeam,
Doar Luna mă privea tăcut,
Jelindu-mă pe lângă geam.

Cu ochii goi, neodihnită,
Priveam la ea cum se strecoară,
Fără poată fi oprită,
Din vis vrând mă tragă-afară.

Uram lumina și-aș fi vrut
Să nu mai vină niciodată
În vălul nopții cel tăcut
Să-mi ascund visul meu de fată.

fi făcut-o mici fărâme
În pulbere să o prefac,
Cu tine-n vis pot rămâne
Nu doar o noapte, ci un veac.

Dar din lumină coborât
În vis un înger mi-a intrat,
Cu glasul blând el mi-a vorbit
Și inima mi-a luminat!

Am revenit aceeași Eu
Zâmbind suav ca altădată,
Un semn vei fi-n suflet mereu,
Dar azi, mă simt eliberată!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ieșite din pământ

Și iarna asta curge prin râuri strălucind
Iar razele din soare sorb viața aburind...
Că primăvara orbește-n frig și vânt
Cu ghiocei, cu suflet ieșite din pământ...

Trăim de ieri și până mâine seară,
Urlăm la luna plină, minunați de umbre
Ne vom spăla în mare mai la vară
Și vom uita de clipele destul de sumbre...

Nu scapă nici un om plin de rutină,
Nici umbrele nu-s colorate în lumină...
Trec zilele de ieri și până mâine
Azi de-aș trăi, mușc din pâine!

Prin apa bălților mă oglindesc cu talpa
Iar în noroi îmi las amprentele-mpietrite!
Voi servi în pofta prezentului supa
De mii de anotimpuri vii, nedefinite...

Și iarna asta curge prin râuri strălucind
Iar razele din soare sorb viața aburind...
Că primăvara orbește-n frig și vânt
Cu ghiocei, cu suflet ieșite din pământ...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul pietrei din răscruce

Într-o noapte senină, când luna e plină,
Între frunze caduce o piatră străluce;
Frumusețea-i divină tristețe alină,
Așezată-n răscruce, ține loc de cruce.

Cine-i, Doamne, de vină, când mama suspină?
Doar ei se pot aduce lacrimi să usuce
Într-o noapte senină, când luna e plină,
Între frunze caduce, pietrei ce străluce.

Răsăritul să vină, sub pleoape lumină,
Risipindu-i năluce, gândul -i educe,
Rugă în cer îi duce, dureri îi reduce,
Pentru a ei tulpină, o mamă se-nchină

Într-o noapte senină, când luna e plină...

rondel de (17 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vivian Ryan Danielescu

Sufletu-mi tresare

Când gândul meu este pierdut
Primesc sărutul răsăritului de soare
Mă trezesc când soarele a disparut
Rămân cu raza si sufletu-mi tresare

Sufletul meu iese din valuri de mare
Un ciclu de trăiri suflet soare apus
Mă-nalță la răsărit intru iar în soare
În locuri unde doar noi doi am sjuns

Sunt un suflet dintr un val învolburat
Esti stâlpiul ce sufletul mi-l susține
Cu dragoste în taină te-am înconjurat
Suflete pereche vesnică trăire de sine

Un vis frumos un gând mereu duios
Cu n suflet linistit privesc la răsărit
Culori de arămiu pictorul cel colos
Pictura valoroasă din soare răsplătit

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Drum de inimă de fată

Ți-am sărutat piciorul desculț și plin de praf,
Cu sufletul pe buze te-am încălțat sfios;
În pieptul tău de fată s-a petrecut un jaf,
Iar inima ți-a fost bătândă până jos.

Ți-am sărutat și părul în vânt ți-am și promis,
Cu sufletul pe buze, la suflet să te cer;
În mintea ta de fată s-a petrecut un vis
Iar inima ți-a fost bătândă pân' la cer.

poezie de din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

8 Martie

Femeie, ești o lacrimă pe geana zării,
În sufletul copiilor ești o scânteie;
Tu ai în inimă luminile visării,
Când tot asculți o-ncântătoare melopee.

Ești raza lucitoare ce ne luminează
Și inima și sufletul arzând de dor...
Când versurile toate-n mintea ta vibrează,
Spre tine se îndreaptă scumpul tău odor.

Ești mamă bună și soție iubitoare,
Tu te îndrepți întotdeauna spre credință,
Alături de familia ta ești răbdătoare
Și inima ți-e plină de bunăvoință.

Femeie, ești născută din iubire mare
Și ai tăi dragi părinți în brațe te-au purtat,
Iar sufletul ți-e plin de binecuvântare,
și copiii de speranță n-au uitat.

Ești floare simțitoare și înmiresmată,
Te mlădiezi în adierea vântului
Și te înalți spre soare ca o nestemată,
Când vezi verdeața ierbii și-a pământului.

Tu te îmbraci, mereu, în haina-nțelepciunii...
Ești minunată-n colțul tău de verde rai;
Când te apleci spre frumusețea rugăciunii,
În suflet dragostea pentru copii o ai.

Femeie, în această viață ești Lumină
Iar inima de binecuvântare-i plină...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cerul plânge după tine

Stropesc cu lacrimi de iubire,
iar cerul plânge după tine,
durerea mea mi se revarsă,
iar inima greu m-apasă.
Ploaia strigă spre infern
eu te-am pierdut într-un blestem.
Sufletul meu s-a destrămat,
de-atâta plâns m-am săturat.
Nu pot uit privirea ta,
ea aduce acum durerea mea.
Vreau zâmbetul ce mă-încălzește
și inima ta ce mă iubește.
Fără iubire vreau mor
privind spre cer la negrul nor,
cerul revarsă lacrimi reci,
și ar vrea nu mai pleci.
Nu văd soare sau lumină,
nici o zi de soare plină.
Și te am mereu în minte
cu acel foc mereu fierbinte.

poezie de (18 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Prioteasa

Soarele meu...

O floare se usucă-n vânt,
ușor se pleacă spre pământ,
e cotropită de dogoare,
de arșița venind din Soare.
Așteaptă doar o mângâiere,
iar de la vânt o adiere,
cu briza lui răcoritoare
ce-i poate da viață, culoare,
că altfel nu s-ar numi floare,
iar floarea vieții sunt chiar eu
și tu devii Soarele meu
că-n suflet te-am purtat mereu.
În zori mă bucur de lumină,
la prânz de zumzet de albină,
amiezele cu drag petrec,
cu alte flori mă întrec,
culori, parfum, arom', buchet,
te-mbată-n câmp, sunt berechet,
și toate florile doresc
blagoslovit dumnezeiesc.
Iar la apus, către-nserat,
când intră toate în păcat
că ruga nu le-a ascultat,
pe mâine iar le-a amânat,
încep facă temenele,
se ofilesc de dor și jele,
că vine noaptea pe furiș,
iar vreun flăcău, pitiș-pitiș,
s-o tăvăli cu mândra lui
când dau frâu liber dorului
și pân' la roua dimineții
au ostoit tot rostul vieții.
Eu, tandră și încrezătoare,
rămân cea mai fidelă floare,
cultiv speranța ce nu moare,
respectuoasă, răbdătoare,
aștept un răsărit de Soare!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am învățat că nu merită să plâng după oameni care nu m-au iubit și m-au abandonat. Ca aceia care m-au însoțit o perioadă pe drumul meu, iar apoi au cotit brusc pe alte drumuri, nu au fost decât niște umbre care m-au privat de soare...

în Cartea Fluturi (decembrie 2012)
Adăugat de Mary CorlanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Fluturi" de Irina Binder este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -55.00- 26.99 lei.
Ioana Cîrneanu

Când pleci să lași iubire

Vine o vreme
când azi e strâns din ieri,
când albul de lună
raza de soare
safirul din mare
se adumbresc
și noaptea se așează-n zi,
atunci te-ntrebi
cu câte mâini ai dat
cât soare-ai răsărit
cât zâmbet ai rostit,
atunci pe buze -ți rămână
dulce surâs,
o candelă senină,
senină ca un clar de lună
știind cât ai iubit...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Destăinuire

Să nu te miri, nu-s cea de ieri
Din noaptea lungă de tăceri
Eu m-am desprins, nu vreau mint
Uitat-am chipul tău vrăjit

Un soare-n lac s-a scufundat
Si luna-n noapte l-a urmat
Un cer albastru infinit
De mine s-a indrăgostit

Ce vis frumos, azi lumea toată
E primavara-ntruchipată
Iar țurțurii de gheață reci
I-am risipit pe vechi poteci

In amintiri nu imi mai ești
Te-am scos din file de povești
Plutești pe val purtat de vânt
Nu-mi ești iubire, nu-mi ești gând.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Pustiu de vânt

Azi un pustiu de vânt răzbate –
Un vultur dinspre miazănoapte,
E frig, plouă mărunt și des.
Toamna și frunzele mi-a șters...

Și mi-au rămas copacii goi.
De-o vreme, s-a mutat în noi.
Bruma în suflet mi-a căzut,
Eu plâng cu ploaia, plâng tăcut...

Plouă cu frunze arămii
Și drumurile-mi sunt pustii,
Un foc îmi arde-n suflet iar –
O toamnă fără de hotar...

Și bate-n mine-un vânt pustiu...
Ce sunt și ce am vrut fiu?!
O toamnă fără de hotar,
Un vânt hoinar... un vânt hoinar.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

De când ochii-mi plâng în mine

prăpădita asta de inimă este precum o stalagmită
din ce în ce mai albă și rece
pun pariu că dacă aș îndrăzni să o gust
aș avea sentimentul că s-a născut din spuma mării
poate de aceea se cam crede afrodita
sau mai știu ce altă vietate numai bună de iubit

de când nu mai știu regula florii de cais
parcă și cireșii înoată precum delfinii
iar sufletul meu se lasă purtat de zefir
când la poale când spre cer
doar doar zăgazul se va rupe cumva
să plâng și eu cu sughițuri
ca un copil rătăcit

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu mergeți blânzi în noaptea cea senină [Do not go gentle into that good night]

Nu mergeți blânzi în noaptea cea senină,
Spre seară bătrânețea-i răzvrătire;
Fiți furioși că piere acea lumină.

Cei înțelepți iubesc bezna deplină,
Dar dacă în vorbe n-au avut sclipire
Ei nu merg blând în noaptea cea senină.

Oamenii buni, plecând, vor susțină
Că fapta lor putea avea cinstire,
Fiți furioși că piere acea lumină.

Nebunii ce la soare-au stat în tihnă
Și prea târziu se-ntorc din rătăcire,
Nu se duc blând în noaptea cea senină.

Voi, muribunzi, ce vă uitați spre tină,
Puteți avea scânteie în privire,
Fiți furioși că piere acea lumină.

Tu, tată, sus, pe jalnica colină,
Să blestemi, slăvești fără oprire.
Nu merge blând în noaptea cea senină.
Fii furios că piere acea lumină.

poezie de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Under Milk Wood: A Play for Voices Paperback" de Dylan Thomas este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -69.99- 59.99 lei.
Vivian Ryan Danielescu

Să fiu ca tine

Unde ai fost când ai venit
Căci casa-i goală si pustie
În ce loc unde tu te-ai rătăcit
Simțiri si sentimente se-mprăștie

Si sufletul mi-e ciuruit
Scăldat în lacrimi cu credință
Din dragoste si suferță
Din bunătatea ta a fost rănit

Ridică te priveste-n tine
Si-n gânduri acum esti rătăcit
Te îmbrățișez vino spre mine
Căci cu nimic tu n-ai greșit

Nu suntem suflet de azi de mâine
Iubirea noi mereu s-o prețuim
Suntem plămădiți ca si o pâine
Cuptorul cel fierbinte noi nu-l părăsim

Cu căldura din noi iubirea hrănim
Să crească flacăra dorinței
Să ne salvăm nu murim
Să punem inima in dreptul conștiinței

Tu sterge ți lacrima din barbă
Si vezi cum soarele a răsărit
Privește verdele din iarbă
Acesta e destinul si el s a împlinit

Iuiește iartă dăruiește iubire
Cu aceeasi dragoste de sine
Un suflet cu iubire e plin de fericire
Eu îmi doresc fiu ca tine

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Țurțuri de gheață

În sufletul meu e iarnă mereu
De atâta viscol sunt înghețată
Țurțuri de gheață atârnă greu
Inima in sloiuri e întemnițată

Ai luat primăvara când ai plecat
Verdele și cântul de privighetori,
Cerul cu nori negri s-a intunecat,
Ghioceii sub nea plâng sfâșietori

Prin vene-mi îngheață nopțile albe,
Lacrimile-mi, țurțuri grei au devenit,
De suflet îmi atârnâ gheață-n salbe
E cald afară, dar de ger am înlemnit

Anotimpuri se perindă cu disperare
In speranța că iubirea va topi gheața
mâine va fi o zi in suflet cu soare
Și primăvara-mi va lumina iarăși fața

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Îngeri și îngeri

Ploua în Craiova aseară,
Iar noi, prin atingeri de gând,
Am vrut, pentru vremea de-afară,
Să fim stropi de cer, fremătând.

Și-am fost, printre stropii de ploaie,
Doi îngeri veniți pe Pământ
Cu aripi arzând în văpaie
Și doar cu iubirea veșmânt.

Schimbam, din albastru-n albastru,
Priviri cu reflexii de Rai,
Dorindu-ne-un colț de sihastru
Ferit de al lumii alai.

Fereastra terasei, plouată
Cu stropii de lacrimi de zei,
Părea printre timpuri uitată,
Când mi te priveau ochii mei.

Și-am fost, și mi-ai fost o-ncântare
Când toată ființa-mi șoptea
Că-s îngeri și îngeri sub Soare...
Iar ploaia-n Craiova cânta.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook