Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Azi viața pare o beție de rachiu
Adică nu mai știi de ești sau nu ești viu
Apoi observi c-ai devenit matur
Și nu știi singur că-i devreme sau târziu.

rubaiat de
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Georgiana Ciubotaru Pîntea

Viața

Ce ești, Tu, viață?
Ești început sau ești sfârșit?!
Ce ești, Tu, viață?
Ești și trecut și infinit?!
Ce ești, Tu, viață?
Ești un trup viu, ne-nsuflețit?
Ce ești, Tu, viață?
Ești răsărit sau asfințit?

Ce ești, Tu, viață?
Ești tot? Întregul sau nimic?!
Ce ești, Tu, viață?
Ești, Tu, brad falnic sau pitic?!
Ce ești, Tu, viață?
Ești Cer înalt sau groapă-adâncă?!
Ce ești, Tu, viață?
Ești fir de praf sau dură stâncă?!

Ce ești, Tu, viață?
Ești tot ce simt sau ce resimt?
Ce ești, Tu, viață?
Ești ce consimți sau ce consimt?
Ce ești, Tu, viață?
Ești, Tu o noimă sau n-ai rost?
Ce ești, Tu, viață?
Plătești tribut sau nu ai cost?
Ce ești, Tu, viață?

Ești și istorie și neam,
Tu ești și porți acelaș hram!
Ești Sfântă și nu te cinstim,
Decât atunci când noi... murim!

Ești un enunț deosebit?
Ești un bilet cu dus-venit?
Ești tot ce-am scris, cu întrebare,
Dau semnul "?" jos! Răspuns 'mi-ești oare?

(Viața este un răspuns
A iubirii lui Iisus...
Degeaba o definim
Dacă nu o și trăim!)

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Sfatul înțeleptului

Când simți că nu mai poți
Sau nu mai poți să simți
Când îi urăști pe toți
Cei ce te scot din minți
Când ești puțin mai aspru, mai bizar
Sau nici tu nu mai știi cum ești măcar
De te pândește moartea sau vreo boală
De ți s-a încurcat vreo socoteală
Dacă te simți cum nu te-ai mai simțit
Sau dacă ești puțin îndrăgostit
Și nu mai știi ce-nseamnă da sau nu
Tu știi ce trebuie sa faci? Eu nu...

poezie de din Pacoste de dragoste (23 ianuarie 2010)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cum tu singur ești răspunzător pentru acțiunile tale, orice faci sau nu faci contează - dacă ai o altă impresie, să știi că te amăgești și te minți, cazi, adică, în cea mai gravă formă de iresponsabilitate.

în Născut pentru succes
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Fanny Ardant

Lasă lumea să te cunoască așa cum ești, nu cum crezi ar trebui să fii, pentru că mai devreme sau mai târziu, dacă ești prezentată altfel, îți vei uita postura; și apoi unde te vei regăsi?

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Emil Dogaru

Este îndeajuns să te știi iubit sau măcar simpatizat. Adorația ar fi prea mult, căci ea este hărăzită numai zeilor. Mai curând sau mai târziu tot se va afla că nu ești zeu.

în Oscilograful nocturn (6 iunie 2008)
Adăugat de Emil DogaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Normal te îndoiești de tine dacă nu îți dai voie să fii tu însuți, adică autentic - exact așa cum simți că ești. Oricât de "perfectă" îți dorești să fie sau crezi este masca ta, tu știi că de fapt acea masca nu ești tu. Și asta te face să nu ai încredere în tine, poate îți este teamă vei fi descoperit, poate nu știi tot timpul cum să reacționezi în acord cu rolul pe care pretinzi îl joci. Însă când îți asumi propria ta autenticitate, gândurile, atitudinile și reacțiile tale vin de la sine. Fără să te mai prefaci, fără să te îndoiești dacă e bine sau nu, fără să simți minți sau că ești acceptat doar pentru joci un rol. Fii tu însuți și ai încredere în frumusețea autenticității tale!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să nu mă întrebi

De ce-am să plec, să nu mă-ntrebi,
Voi tace căci răspunsul tu îl știi
Și n-aș putea în sufletu-mi de plumb
Să răscolesc prin amintiri și zile mii.

De ce-am să plec, să nu mă-ntrebi,
De nopțile pustii și fără tine știi
Când ruga-n lacrimi mă îngenunchia,
Iar zorii mă prindeau fără să vii?

De ce-am să plec, să nu mă-ntrebi,
Răspunsul a crescut mut între noi,
Ieri erau mici dealuri, azi de piatră munți
Și-au împărțit destin și amintiri la doi.

De ce-am să plec, să nu mă-ntrebi,
Vreau tu să îmi răspunzi mai știi
Când mi-ai promis ne vom regăsi,
Dar azi e prea târziu, să nu mai vii.

Ești liber azi chiar dacă încă sunt,
Nu mă mai roade gândul că nu vii
Și-n nopțile în care-s trează și nu ești
Pe cine strângi la piept te las doar tu să știi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Alzheimer

E gheață, e frig, și e seară,
sunt eu, și ești tu, și e frig,
în brațe, un câine-covrig
se cere să mergem afară,

dar negru e-afară, polei,
iar poza din fața-mi e-o brișcă,
- De ce chipul tău nu mai mișcă?
am ceai, turtă dulce... nu vrei?

Dar javra mă trage spre ușă,
o pup cu un șut, dar regret!
În pat, în pereți e cenușă,
și simt -mi ascund un secret.

Tu taci, și eu tac, doar un câine
din coadă dă semne că-i viu,
că-i azi, e ieri sau e mâine
sau poate e numai târziu.

Mă pupi, și e roșu, și cald,
și suntem, din nou, la olaltă,
sunt suplu, umil și înalt,
ești caldă, ești suplă și-naltă,

iar mâna în mână îmi umblă,
sub ușă, lumina s-a supt,
pe umeri mă doare o umbră,
în deget, inelul s-a rupt,

și-n palme îmi curge o boală
cu "poate", cu "da" sau cu "nu",
în dreapta e lesa - e goală,
și-n stânga, sub inimă, tu.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce e madrigalul

E mai mult sau mai puțin
O beție de cuvinte.
Seamănă c-un Buletin
Meteorologic: minte!

epigramă de din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mioara Anastasiu

Între târziu și prea devreme

De-i prea târziu, sau prea devreme
Și totuși ai găsit iubirea,
Chiar dacă nu-i simți împlinirea,
Primește-o-n suflet, nu te teme!

Gustată ea se vrea pesemne
Și –mpărtășită cu simțirea,
De-i prea târziu sau prea devreme
Și totuși ai găsit iubirea.

Ea poate totul să însemne,
Poate fi însăși fericirea,
Dar va rămâne în poeme
Doar chipul ei și amintirea,

De-i prea târziu, sau prea devreme.

poezie de din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Somn

Noaptea nu cântă, noaptea nu strigă
Coboară o linște care intrigă
Când mergi să te culci, parcă treci niște porți
Calculează din vreme ai norocului sorți

Parcă pleci la o luptă, oare știi că te-ntorci
Plin, peste câmpul cu cadavre de morți
Se aude oftatul unui cal ce nechează
E mintea lucidă-visezi- ori e trează...?!

Ești încă viu... te gândești c-ai scăpat
Probabil destinul râzând te-a uitat
Probabil -n lumea de fum și hârtoape
Roata s-a-nvârtit pentru încă o noapte

Dar ce te ucide, ce te doboară
Nu e armura sau rana ușoară
Ci ca o lamă de fulger e gândul
Că n-ai cum să-ți afli nici locul, nici rândul

Te întorci în cetate—mai bătrân și târziu
Nu sună trompete—ești învins, e pustiu
Calul ți-l tragi de căpăstru la pas
A-nghețat răsuflarea și timpul pe ceas

Unde te duci când te culci, unde pleci
Ce ținuturi departe, ce locuri mai reci
Ce te așteaptă, te pândește, e după
Ori ce fiare hămesite din tine se înfruptă

E noroc, e hazard, ești doar o-ntâmplare
Poți trăi, poți muri—pe nimeni nu doare
Este somn sau e-o moarte, nu ai cum să știi
De ești viu între morți, ori mort între vii

Mi-e frică de drumuri, de plecări și de somn
Mi-e frică de timpul ce-mi scapă din mână
Știu zâmbiți când îmi spuneți să dorm
Și mormăiți mai mult pentru voi: Noapte bună!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Există o persoană pe lumea asta care deține controlul asupra ta, care te poate face să suferi sau să fii fericit, care hotărăște dacă te simți slab sau puternic, dacă ești o victimă neajutorată sau un învingător, care are grijă de tine - de sănătatea ta psihică, fizică și spirituală sau, din contră, care te îmbolnăvește, care decide dacă îți trăiești viața visurilor tale sau ești pur și simplu purtat prin existență ca o frunză în bătaia vântului. Știi cine este acea persoană? TU.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Ego risipit

Deși știi bine despre risipire
de timp,
despre amăgire,
crezând cuvintele din file
de cărți,
multe citite,
sau trăite...
nu poți să-nvingi
-cu nicio-mpotrivire-
treceri de multe zile
pierdute,
dând vina pe sorți...
ce-n timp ai vrea să stingi.

Ce scumpe știi că sunt
minutele
în scurgere definitivă
și te-ncânți
privindu-te-n oglindă,
tot crezând
că ești același,
-nevăzând trecutele
și dimpotrivă-
ca un vânt
viața-ți se perindă
într-un scufund,
înconjurat de-ai tăi,
la fel de lași
și tu te lași, te lași...

Cu câtă ușurință,
prin program
se pare,
suntem abili să ne mințim
făcându-ne din neputință
impresia că nu-i nimic,
nu ne-am schimbat c-un gram,
că nu îmbătrânim,
suntem aceeași ființă...

Dar nu -din întâmplare-
până la ziua de-un declic;
când frumusețea-i dusă,
nimeni nu te-ascultă,
nu te caută
sau te evită
sau devii o sursă
de pagubă...
sau nedorită,
sau prea multă...

Este malignul
presimțit
de care-ai frică
și-l ascunzi
-chiar dacă îl refuzi
nepregătit-
și-i zici "destinul",
ce nu te mai implică,
ești la asfințit...

Oh, ce păcat
de cum te-ai păcălit
să îți porți singur pică,
n-ai realizat
trecerea-ți prin spațiul lumii nu t-explică,
-de timpul nu ți-ai luat,
și știi oricum că-i infinit-
să fi ieșit din raftu-ți prăfuit,
să te fi etalat!?!...

poezie de (16 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unui grandoman

Ești isteț precum e napul,
Dar nu știi că ai un bai:
Te plângi te doare capul,
Adică exact ce n-ai!

epigramă de (22 septembrie 1999)
Adăugat de Gheorghe RădacSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unde ești?

Niciodată nu voi mai dansa
așa cum n-am dansat cu tine
deși, în joacă, timpul înscris-a
predestinatu-ți nume pentru mine.

Nu știu când ne vom întâlni
sau de ne vom cunoaște vreodată,
ales ești tu, din urmă sau dintâi,
niciunul sau același înc-o dată.

E prea târziu să fim o întâmplare
deși e chiar devreme să insiști
cu-atâtea mii de vorbe întâmplătoare
ce-ascund pretextul lașității exiști.

poezie de din Sacrificiul mirării (2002)
Adăugat de Genovica MantaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Luci Țunea

SINGUR CÂND EȘTI...

Te-ai întrebat, tu, oare
de ce iubirea doare?
Nu cred că ai simțit,
dorul mare, nesfârșit,
departe de cel iubit!
Știi, tu, cum e sa fii
departe, să-ți simți inima
cum pleznește în coarde,
sperând că mai există
a ta iubire și nu a rămas
doar o simplă amintire?
Știi tu cum e, când
trezindu-te în noapte,
să te simți singur,
printre stele și șoapte,
și să-ți dorești o altă inimă
lângă tine să bată, nu să stai
de veghe, noapte de noapte?
Singur când ești
îți dorești să scapi
de singurătate, să ai aripi,
să pleci oriunde, doar
nu mai simți apăsarea
tristeții, în nopțile reci,
când cu un suflet drag,
ai vrea să le petreci,
Și nu cred că știi
cât este de greu să speri,
să tot speri, azi, mâine, mereu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Top

Întâi e viața asta. Doi:
e cea numită Viața de Apoi
iar trei... e doar o constatare tristă
a treia viață nu există!
Un gând persistă:
Cu cât îmbătrânești
Nu mai trăiești. Doar ești!

poligramă de din Catrene cu trenă
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața

Viața este-un parcurs în paralel;
De îmbătrânire fizică, fără planificare,
Sau câteodată un parcurs spre țel...
Și gând nemuritor într-o perpetuă exersare!

Viața-i o mască adesea obligat s-o porți
Ca să dea bine, sau e-un fel de-a fi
Ce ți-l impui tu singur; un căutat de porți
La care bați c-un nume fără importanță... Știi!...

... Că e și nudul, viața și pe-afară și-n înăuntru,
Ce nici n-arăți cu adevărat decât oglinzii
Și ascunzi perindele ce fug; le știe gându'
Ce-l nu vei spune-n veci nici funiei, nici grinzii!

Viața-i un trepăduș, ce-l știi, crezi că-i al tău
Și nu-i; tu-i ești al ei, la libera discreție,
Chiar de te-ncumeți să faci numai bine, nu și rău...
Rămâne ea, cuiva! Tu!... O zi, cadavrul de pe masa de disecție!

Viața-i frumoasă cum buchetul ce-i în vază,
Ce te încântă în culori și dulci parfumuri;
Dar tija s-a tăiat cu țipătul de-o primă zi, la prima rază
Și tot mai veștedă-i, de-un car de-atât de multe drumuri!...

Viața-i doar gust endorfic de plăcere
Găsită apoi în reflecții din trecute
Atât de rele, când au fost... sau bune efemere!...
Doar gând și mintea le pictând, pe dispărute...

poezie de (30 aprilie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georgeta Radu

Nu-i târziu

Nu-i târziu și nici devreme
pentru dorurile noastre,
așternute în poeme,
pe hârtii de cer, albastre!

Nu-i târziu pentru iubire,
răsfoind cartea de suflet,
înfiorați de uimire,
în lumina unui zâmbet!

Nu-i târziu pentru săruturi
sub soarele primăverii,
întrecându-ne cu fluturi...
amețiți de vraja serii!

Nu-i târziu, la porți de vis,
să ne scriem jurăminte
pe florile de cais,
cu mătase de cuvinte!

Nu-i târziu și nici devreme
pentr-o astfel de trăire,
în grădini de crizanteme,
sub a toamnei ocrotire!...

Nu-i târziu, chiar de-i târziu,
să aflăm ce-i fericirea!
Aziștii, și eu te știu,
și trăim din plin IUBIREA!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prea târziu

Sufăr în tăcere legat cu amintiri,
În juru-mi îndreptate sunt sute de priviri,
Se-nfing în al meu suflet, și-ndurător în sânge,
E trupul meu uscat, ce nu mai știe-a plânge,
știi c-ai ce vărsa, atunci când ai ce strânge,
Dar cum nu ai prea strâns din tristele iubiri,
N-ai șansa să transformi scaieți în trandafiri,
Ci ai să lupti ca orbul cu lumea în zadar,
Să le arăți că-i dulce așa un trist amar,
De te-ai lupta și tu cu cineva măcar,
Vezi bine... da ești singur luptând cu amintiri,
N-au mai rămas alături nici câteva priviri....
și sclav al neputinței zadarnic vreau să sar,
În numele credinței și-n numele iubirii,
Dar prea târziu încerc, uscați sunt trandafirii.

poezie de
Adăugat de Vlad BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce trebuie să știi/faci pentru a fi un freelancer de succes? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!