Strigaţi lui Dumnezeu tot pământul; cântaţi şi vă bucuraţi şi cântaţi.

David în Psaltirea
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi s-a născut Hristos

Astăzi s-a născut Hristos
Mesia, chip luminos
Lăudaţi şi cântaţi
şi vă bucuraţi

Mititel şi-nfăşăţel
În scutec de bumbăcel,
Lăudaţi şi cântaţi
şi vă bucuraţi.

Maica Sfântă îi zâmbeşte
Şi cu dragoste-L priveşte,
Lăudaţi şi cântaţi
şi vă bucuraţi.

Cine-Ţi va asculta povaţa
Îşi va mântui viaţa,
Lăudaţi şi cântati
şi vă bucuraţi.

Şi de-acum până-n vecie
Mila Domnului să fie,
Lăudaţi şi cântaţi
şi vă bucuraţi.

folclor românesc
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântaţi Dumnezeului nostru, cântaţi;cântaţi Împăratului nostru, cântaţi.

David în Psaltirea
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lepădare

Cântaţi...
..
Urlaţi în loc să cântaţi
Zeului ce va dat viaţă,
Ce-aduce soarele pe cer,
Din noapte face dimineaţă.

Veţi vrea...

Să părăsiţi acest Pământ,
Ce v-a fost dat în dar de El
Dar veţi rămâne tot ce-aţi fost,
Închinători lui Azazel.

Strigaţi...

La lună să dispară
Să-şi ia şi stelele cu ea
Că doar şi ele sunt la fel,
O piază rea.

Cereţi...

Să va aducă spre lumină,
Să fiţi eliberaţi de chin,
Să vă ofere a Lui mână,
Dar veţi primi, foc si venin.

poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuraţi-vă

Bucuraţi-vă, cântaţi şi aruncaţi-vă
Poverile de pe umeri, fiţi convinşi
Că Dumnezeu a fost nespus de milostiv
Când v-a făcut negri, mulatri sau metişi.

Sunteţi o naţie cu adevărat măreaţă,
Un popor de-aleasă, nobilă sorginte;
Unde-ar mai răsări atât de multe flori
Dacă Domnul v-ar lua pământul de dinainte?

Bucuraţi-vă, cântaţi şi aruncaţi-vă
Poverile de pe umeri, fiţi convinşi
Că vă trageţi dintr-o obârşie legendară
Dacă sunteţi negri, mulatri sau metişi.

poezie de Gladys Casely-Hayford, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele trauler negru

Cel mai bun trauler cu care-am înfruntat valurile bubuitoare,
– O, ce fericire, Doamne, ce fericire –
A fost un trauler negru c-un echipaj dornic de-a fi mereu pe mare –
Cântaţi, mardeiaşii mei, hai, să-începă păruiala.

Era acolo un diavol bătrân cu nasul spart
– O, ce fericire, Doamne, ce fericire –
Era trecut de-optzeci de ani. Era perechea mea de cart –
Dar, cântaţi, mardeiaşii mei, hai, să-începă păruiala.

Naufragiase-n martie, anul trecut, într-un ghem de furtuni polare
– O, ce fericire, Doamne, ce fericire –
L-am întrebat bătrânul schilod dacă gerul îl muşcase de picioare –
Cântaţi, mardeiaşii mei, hai, să-ncepă păruiala.

Şi bătrânul diavol (ani, avea cel puţin nouăzeci)
– O, ce fericire, Doamne, ce fericire –
A zbierat, "O, erau calde ca o felie de pâine arsă, nicidecum reci" –
Hei, cântaţi, mardeiaşii mei, hai, să-începă păruiala.

Mi-am înmuiat saboţii şi nădragii cât pentr-o-întreagă viaţă
– O, ce fericire, Doamne, ce fericire –
În apa bună-a mării pe care niciodată Domnul n-o îngheaţă –
Oh, cântaţi, mardeiaşii mei, să-începă păruiala.

poezie de Alfred Noyes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigaţi Domnului tot pământul, slujiţi Domnului cu veselie, intraţi înaintea Lui cu bucurie.

David în Psaltirea
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

În Flandra ţară sângeroasă,
Ne spun pribegii călători,
Femeile scot ochii, noaptea,
Plăpândelor privighetori.

Şi mai frumos ca mai-nainte,
Cu dorul veşnic de lumină,
În trilurile lor suave,
Privighetorile suspină.

Poeţi, lumina vieţii voastre
E visul magic de iubire;
În dorul ei cântaţi voi jalnic,
Ca ea nu-i alta să inspire.

Iubiţi! Să n-aveţi însă parte
Nicicând de-ai dragostei fiori!
Ca s-o cântaţi, dorind-o veşnic,
Sărmani poeţi-privighetori.

poezie clasică de Radu D. Rosetti
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântaţi Domnului

Cântaţi Domnului în strune,
În cobuz de ghiersuri bune,
Că la Vavilon, pe maluri,
L-au lăudat pe El, cu daruri
Au venit, şedeau, plângeau,
Patria ei şi-o căutau,
Roibule, mi te găteşte,
Şalele-ţi înţepeneşte,
Că norodul se porneşte.
Asta fuse, acum cine
Caută la rădăcine?
Sunt prăpăstii, râpi, ponoare,
Nici iubire, nici onoare,
Fulgere cu trăznet mare,
Doamne, Tu ne dai iertare.
Mici eram, noi nu trădarăm,
Pace dă între popoare.
Pacea nu este hicleană,
Dacă vindecă o rană.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântaţi-mi

Acuş o să plecaţi
Cântaţi-mi, cântaţi, cântaţi!
Graure privighetoare
Ciocârlie şi tu soare!

Şi tu frunză-n adiere
Şi tu apă-n susure
Şi iarbă-n doină verde
Şi tu, da tu fluture

In diezuri efemere
Infinite de mirare
In vara care trece
Ce umbra mi-o petrece...

In iarna mea prea rece
Când şoapta ei nu trece...
In stoluri de izvore, păsări
Prin ale mele doruri.

Cu neşfârşite migrări
Cu frunze ce cad uscate
De printre ram de coaste
Si-ngheţati fluturi...

Din coconul inimii
In turţurii-ntunecimii...
Nopţilor mele de vară
Făra şoapta ei de vatră

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântaţi după note? Atunci vă asigurăm de toată ştima noastră.

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copaci, v-aliniaţi!
Cu onor spre stânga
imnul ceţii cântaţi!

senryu de Doina Maria Tudor (29 august 2017)
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta-iarmata lui Baboi, opt în brânză, opt în foi! Faceţi instrucţie cu o singură armă adevărată şi doujşase cioplite din buştean de plopsi cântaţi ca tâmpiţii:
Am înarmat a noastră mână,
Ca să păzim un scump pământ...

Fănuş Neagu în Îngerul a strigat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Subiect de bocet

Morţi din gropile comune,
Fără nume ori cu nume.
Morţi de glonţ ori de cărbune,
Risipiţi în lut şi-n lume,
Pentru ce ieşiţi afară
Şi-mi şoptiţi în astă-seară
Jalea voastră-atât de-amară
Fără nume ori cu nume?

Armele-auziţi cum tună
Din adâncuri de genune
De-mi cântaţi ca o furtună
Marşul vostru fără strune
Şi-mi strigaţi să las deoparte
Reveriile deşarte,
Că-i primejdie de moarte,
Morţi din gropile comune?
(...)

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul amărăciune

Dansaţi în cete un joc galant, cântaţi, lăute,
arcuşuri seci, viori pustii, de ce staţi mute?

distih de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Binecuvântată-i nunta

Binecuvântată-i nunta tinerilor credincioşi
Domnu-i face prin iubire fericiţi şi luminoşi;
Binecuvântată fie nunta voastră tot aşa
pe pământ şi-n veşnicie să vă bucuraţi de ea.

Binecuvântată-i viaţa soţilor ascultători
ei rămân în Domnul una, credincioşi şi iubitori.
Binecuvântată fie viaţa voastră tot aşa
pe pământ şi-n veşnicie să vă bucuraţi de ea.

Binecuvântată-i roada soţilor rămaşi curaţi
fiii lor vor creşte-n Domnul, credincioşi adevăraţi;
binecuvântată fie roada voastră tot aşa
pe pământ şi-n veşnicie să vă bucuraţi de ea.

Binecuvântată-i munca soţilor nedespărţiţi
ei, prin harul rugăciunii de nimica nu-s lipsiţi;
binecuvântată fie munca voastră tot aşa
pe pământ şi-n veşnicie să vă bucuraţi de ea.

Binecuvântată-i casa celor primitori de fraţi
dăruind, primesc belşug - ajutând, sunt ajutaţi;
binecuvântată fie casa voastră tot aşa
pe pământ şi-n veşnicie să vă bucuraţi de ea.

Binecuvântată-i plata care vor primi-o Sus
soţii buni, uniţi în slujba şi-ascultarea lui Isus;
binecuvântată fie plata voastră tot aşa
pe pământ şi-n veşnicie să vă bucuraţi de ea.

poezie de Nicolae Moldoveanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Ne"dumerire

Numit şi prinţ prin desfătare,
Nu pune preţ pe a sa onoare
Nu-i cântaţi cumva osanale,
Nu face nici două parale.

epigramă de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre epigramă

Vreau să nu-mi cântaţi în strună;
Să m-aprobe cine vrea:
Epigrama nu e bună,
Dacă nu-i destul de "rea"!

paradox epigramatic de Liviu Sergiu Manolache (31 august 2012)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cimpoaiele Galiciei

O, cimpoaie-ale Galiciei, când vine primăvara,
Cântaţi mai dulce decât privighetoarea din zăvoi!
Cântece vesele la-început, cântece triste-apoi,
Adânci ca marea care-şi boceşte popoarele de morţi, amara.

Cântaţi. Acesta-i anotimpul! Voioşi, ca stropii ploii zâmbitoare,
Dansaţi în ritm cu versurilor mele, golind nectarul din pahar;
Cum v-a repetat de-atâtea ori Ecleziastul, iar şi iar,
O, cimpoaie-ale Galiciei, există pentru toate-un timp sub soare! –

Vreme pentru semănat şi vreme pentru strâns recolta în hambar,
Vreme pentru-a ţese pânza şi vreme pentru destrămare,
Vreme pentru râs şi vreme pentru-a plânge-amar,
Vreme pentru speranţă şi vreme pentru disperare,
Vreme pentru logodnă şi vreme pentru a plodi,
O vreme pentru a te naşte şi-o vreme pentru a muri...

poezie de Ruben Dario, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu o treziţi din vis, cât vis sunteţi

Să n-aşezaţi pe trupul de femeie
decât căuşul palmei, jucăuş,
desfaceţi braţele de curcubeie
când pielea ei, pe piele vă e tuş.

Să n-o strigaţi, cântaţi încetişor,
un murmur ca o şoaptă nesfârşită,
la-ncheietura ultimului dor,
vă faceţi trup. În trupu-i de ispită.

Nu vă-ncruntaţi, rostiţi o poezie,
pe care ea, oricum, n-o mai aude,
fiindcă'n parfum, de flori de iasomie,
se-aşterne vers. În aşternuturi mute.

Nu o treziţi din vis, ci vis vă ţeseţi,
veghind-o'n starea ei, de-adâncă veghe,
purtaţi-o'ntr-un ocean de frumuseţi
să piardă conştienţa-n mii de leghe.

Şi tandru, delicat, duios, fierbinte
să-i faceţi reazem, din îmbrăţişări,
când simte că, Pământul se învârte
fiţi-i vigoare. Printre înstelări.

Să ştiţi că-n fapt, Femeie-s, de vorbesc,
n-aş vrea să v-obosesc cu-nvăţătură,
dar taina-înnobilării-o desluşesc;
Pe câtă vreme cugetăm Scriptură,

vom scrie pe curat. Un: Te iubesc!

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima dorinţă a unui petrecăreţ

Şi-a dat ultima suflare
Cu-o dorinţă nefirească:
"Când o fi la-nmormântare,
Să-mi cântaţi... Mulţi ani trăiască!"

epigramă de Ion Negreanu din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!