Plagiat

Amicul meu fu aspru criticat
Că ici sau colo ar fi plagiat,
Dar asta cred că nu se poate spune
Decât când epigramele-ar fi bune.

epigramă de V.D. Vasiliu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Premierului Victor Ponta, care a plagiat la doctorat

Un deştept mai chibzuieşte, mai şi schimbă, mai coafează,
Scrie ceva şi el însuşi, ici şi colo mai citează,
Iar când fură, ia cu ţâra, câte-un pic, să nu se vadă,
Dar plăvanu-a luat grămadă!...

epigramă de George Budoi din Plagiere şi plagiatori (23 iulie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veronica Mars: Până acum ne-am lovit de tot felul de obstacole, dar am vorbit ieri cu amicul meu, Earl, de la depozitul de maşini confiscate.
Troy: Ce-mi place mai mult? Că tu ai un amic pe care îl cheamă Earl sau că lucrează la un depozit de maşini confiscate?
Veronica Mars: Cred că ambele. Încă nu a fost găsită motocicleta ta. Însă îţi poate găsi o fostă dubiţă hippie la un preţ foarte bun.
Troy: Am să-l rog pe tata să se ocupe de asta când se întoarce. Poate asta îi va lua gândul de la a-şi încărca arma.

replici din filmul serial Veronica Mars
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul scopului final

Din cele câte-am criticat,
Să-ndrept ceva, atâta sper.
De-aceea-n toate-am strecurat
Puţină sare şi piper!

Că sunt sau nu sunt incântat,
Eu nu la asta mă refer:
Din cele câte-am criticat,
Să-ndrept ceva, atâta sper.

Mi-i sufletul neimpăcat
Că viaţa-ntre pământ si cer
Se zbate-n rele şi-păcat,
Dar cred că totu-i efemer

Din cele câte-am criticat.

rondel de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă eşti înconjurat de oameni care cred că este foarte bine să înşeli pe ici, pe colo, poate că vei fi convins să o iei pe "scurtătură". Oamenii te pot împinge cu adevărat în afara drumului, până când, într-o zi, peste zece ani, te vei trezi întrebându-te: "Cum oare am ajuns aici?".

Jim Rohn în 7 Strategii pentru obţinerea bogăţiei şi fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rachel Hansen: Uite ce e, ştiu că tu ai impresia că ea era aleasa, dar eu nu cred asta. Cred că îţi aminteşti doar părţile bune. Data viitoare când priveşti lucrurile în retrospectivă, cred că ar trebui să te uiţi cu atenţie.

replică din filmul artistic (500) Days of Summer
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred în oameni

unii cred în ceea ce nu sunt
alţii în ceea ce văd
eu cred în oameni
în cei care
plecaseră demult sau
poate mai devreme
mai cred
în locul din care nu
plec niciodată, copilăria

uneori poate sunt puţin arogant şi egoist
mă gândesc doar la mine şi la acea
aşteptare încordată fără
prieteni vecini
şi neamuri

n-am nimic de ascuns

în oraşul meu plouă
dimineaţa la amiază şi seara şi
oamenii mor după fiecare ţigară
strivită sub picior sau aruncată la coş
ştiu că o să mi-se întâmple şi mie asta
voi pleca tăcut ca şi când
nimic nu s-ar fi întâmplat
pe urmă cineva o să
întrebe despre un bătrân
cu ochii mici şi
plete peste umeri

unii cred în asta
eu cred în oameni...

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă în dragoste

Nu ştiu ce-ar putea fi,
dar când o fată începe să-mi placă
foarte mult
nu mai am încredere în mine.

Asta îmi produce o stare de nervozitate.

Atunci nu spun ce trebuie să spun.
sau poate încep
să examinez,
să evaluez,
să calculez
ceea ce spun.

Dacă spun: "Crezi că o să plouă?"
şi ea răspunde: "Nu ştiu,"
încep să mă gândesc: Oare chiar mă place?

Cu alte cuvinte,
devin cumva un pic neliniştit.

Un prieten de-al meu spunea odată:
"E de douăzeci de ori mai bine să fii prieten
cu cineva
decât să fii îndrăgostit."

Cred că are dreptate şi, pe lângă asta,
pe undeva plouă, dau mugurii florilor,
iar melcii sunt fericiţi.

Cineva are grijă de toţi.

DAR

dacă o fată chiar mă place
şi devine foarte nervoasă,
şi deodată începe să-mi pună întrebări stranii,
şi se întristează dacă îi dau răspunsuri greşite,
şi spune anumite lucruri, cum ar fi:
"Crezi că o să plouă?"
şi eu spun: "Habar n-am,"
şi ea spune: "Oh,"
şi devine tristă
sub cerul Californiei, clar si senin,
mă gândesc:
O, mulţumescu-ţi, Doamne, e rândul ei de data asta,
nu al meu.

poezie clasică de Richard Brautigan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet-oglindă

Eu cred în magica poveste
scrisă în stele, undeva
că-n lumea asta sigur este
(dar îl voi întâlni cândva?)
un suflet ce îmi e pereche,
identic, tocmai cu al meu...
Povestea asta e străveche,
dar mă încred în ea mereu...

Tot ce gândesc şi El gândeşte
şi ştie când îmi este greu,
iubesc atunci când El iubeşte,
chiar dacă nu-i iubitul meu...
Noi nu avem aceeaşi soartă
ci fiecare-n lumea sa
iubeşte, suferă şi iartă
altfel sau pe altcineva.

Aceasta e doar o poveste?
Orice mi-ar spune cineva,
uneori simt că îmi vorbeşte
şi că există undeva...
Discut cu El câteodată,
privind în gol, spre curcubeu...
Te voi cunoaşte vreodată,
Oglinda sufletului meu?

poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără sfiiciune...

Tu nu mă priveşti sfioasă
Să cred că o faci anume?
Poate ai multe a-mi spune
De aceea nici nu-ţi pasă.

Sigur nu te păzeşti de lume
Se poate asta, însă lasă,
Să vedem ce-o să mai iasă
Din această chestiune.

Nu ai rămas nicicum sfioasă
Să ştiu de ce? Nu îmi vei spune,
Fără a fi răutăcioasă.

Tu ai în suflet gânduri bune
Stând la tine liniştită-n casă
Uitând de clipele comune.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iu al meu se duse...

Iu al meu, se duse anul, sărbătorile s-au dus,
Stau în pat ca bolovanul, cu ideile în sus
Şi piftia şi ciolanul dacă-au fost acuma nu-s.
Vine-n mine uraganul şi eu încă nu ţi-am spus
Că halind ca pelicanul ici şi colo s-au depus.
Hai cu mine, hai la hanul peste gard în sens opus!
Să ne dăm cu topoganul, eu dispusă, tu dispus
Eu elană, tu elanul să-l apui după apus.
Hai să-ţi cânt privind tavanul că te iu mult mai presus
Decât viaţa, decât banul, decât ciocolata-n mus.
Iu al meu, se duse... anul. Bravo lui dacă s-a dus!

poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred că pe fond de oboseală, teatrul poate să fie excepţional. Mi s-a întâmplat să fiu extrem de obosit şi să am unele dintre cele mai bune reprezentaţii cu un spectacol sau altul. Mi s-au întâmplat lucruri bune, făcând lucruri care aparent erau greşite, iar de acolo mi-au venit alte lucruri bune, doar fiindcă nu am judecat prea mult, ci am avut încredere în instinctul meu.

Marius Manole în Ziarul Metropolis (aprilie 2013)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Purtător de...vorbe

Multe spune despre mine,
Că doar e amicul meu...
Şi când vorbeşte de bine
Par a fi la fel... de rău!

epigramă de Dumitru Râpanu (2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea este o alegere pe care o poţi face. Te poţi trezi şi spune, "Oh, nu pot să cred că e atât de frig..." sau poţi spune, "Oh, minunat, aceasta este o mare oportunitate pentru mine de a încerca noul meu pulover!" Nimeni nu poate gândi în mod constant pozitiv, dar de ce să nu faci o alegere care te face să te simţi mai bine, mai degrabă decât una care te va deprima mai rău?

citat din Miranda Kerr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred în iubire

Am crezut că am să mor şi ţi-am scris iubirea
Astăzi am retrăit moartea şi iubirea nu se mai scrie
Rămâne amintirea unei frumoase şoapte-n noapte
Când luna era soră mai mică a ochilor frumoşi
Romanul s-a scris, aşa cum ni se scrie povestea
Urmează un nou serial de filme bune
Sau filmul vieţii mele în căutarea iubirii
Am obosit să cred în tine, dragul meu
Şi nu mai cred de mult în vorbele-ţi deşarte
Ochii tăi m-au minţit în fiecare zi,
Dar soarele meu a răsărit pentru că eu cred în iubire.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am mai păcătuit în felul meu, cu sau fără voia mea, dar dincolo de asta cred că, dacă mă va pune pe cântar, balanţa se va înclina pe zona mai bună. Am făcut multe lucruri bune. Pentru familie, pentru oameni, colegi. Nu am atacat niciodată speranţa. Sunt credincios, mă închin. În comunism îmi făceam cruce cu limba în gură. Cred în Dumnezeu şi mă rog să mă ajute şi, nu de puţine ori, chiar m-a ajutat.

citat din Alexandru Arşinel
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încotro?

Ici Euro, colo Dolar
Cu Leul fără demnitate:
Ne-a mai rămas scumpirea-n dar
Cu priză la... eternitate.

epigramă de Alexandru Băeţan din ziarul "Viaţa Buzăului" (2 aprilie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai aveam chef să car cărţile grele ale stăpânului meu sau să le duc de colo colo. Chestia asta ţinea cât era ziua de lungă. Ca să vă spun adevărul, el m-a dat de fapt afară întrucât hainele lui, pe care le lăsam mereu să zacă pe podea, erau mâncate cu totul de molii, un lucru care mă bucura din cale-afară.

Fraţii Grimm în Cei doisprezece servitori leneşi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între doi oameni care alcătuiesc un cuplu sau vor să alcătuiască un cuplu trebuie să se potrivească mai multe lucruri. Dacă la unele dintre potrivirile acestea se mai poate lua de ici şi pune colo, una este însă indispensabilă şi fără tocmeală: concepţia despre lume.

Ileana Vulpescu în Arta conversaţiei
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când hotărăşti o destinaţie, trecutul e cel care hotărăşte. Experienţa trecută hotărăşte, cunoştinţele din trecut hotărăsc. Tu ucizi viitorul, căci îţi tot repeţi trecutul, poate puţin modificat, poate puţin schimbat ici şi colo, după cum îţi convine. Şi devii mort, începi să funcţionezi ca un mecanism.

Osho în Intuiţia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Persoanele cu adevărat vrednice, sufletele bune, când se întâlnesc pentru prima oară, nu fac cunoştinţă; se poate spune că ele se recunosc ca prieteni vechi, care nu erau despărţiţi decât prin depărtarea unuia de celălalt, sau prin nepotrivirea condiţiilor de trai.

citat clasic din Xavier de Maistre
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!