Un lucru remarcabil: numai evreul ratat ne seamănă, este de-al "nostru": e ca şi cum ar fi dat îndărăt, spre condiţia noastră, spre umanitatea noastră convenţională şi efemeră. Să deducem de aici că omul e un evreu ce nu s-a împlinit?

Emil Cioran în Ispita de a exista, Un popor de singuratici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi om e o dramă; a fi evreu este una în plus. De aceea, evreul are privilegiul de a trăi de două ori condiţia umană. El reprezintă existenţa prin excelenţă separată sau, pentru a folosi o expresie prin care teologii îl califică pe Dumnezeu, este absolut-altul. Conştient de singularitatea sa, o are-n minte neîncetat şi niciodată nu uită de sine; de aici aerul lui stingherit, crispat sau afişând o falsă încredere de sine, atât de frecvent la cei ce poartă povara unei taine. În loc să fie mândru de obârşia lui, să şi-o înscrie pe frunte, s-o strige-n gura mare, el o ascunde: ci soarta lui, fără pereche, nu-l îndreptăţeşte oare să privească de sus gloata umană?

Emil Cioran în Ispita de a exista, Un popor de singuratici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evreul nu merită drepturi nicăiri în Europa, pentru că nu munceşte; iar traficul şi scumpirea artificială a mijloacelor de trai nu este muncă, şi aproape numai din aceasta consistă evreul. Evreul nu cere libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. El e veşnic consumator, niciodată producător şi desigur că numai cu foarte rară excepţie se va găsi într-adevăr câte un evreu care să producă... Cel mai solid meseriaş e şi aici în ţară, românul sau germanul sau cehul, niciodată evreul. El reprezintă concurenţa nesănătoasă a muncii rele, superficiale, cu munca dreaptă şi temeinică. Ieftin şi rău e deviza evreului până ce ruinează pe lucrătorul creştin, scump şi rău e deviza evreului când rămâne stăpânul pieţei...

Mihai Eminescu în articolul "Evreii şi Conferinţa" (1877)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Duşmanul e la fel de util ca Buddha." Chiar aşa e. Căci duşmanul veghează asupra noastră, ne împiedică să ne lăsăm în voia sorţii. Semnalând, dând în vileag cea mai mică slăbiciune a noastră, el ne conduce direct spre mântuire, se face luntre şi punte ca să nu fim nedemni de părerea pe care şi-a făcut-o despre noi. De aceea, recunoştinţa noastră faţă de el ar trebui să fie nemărginită.

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem cu toţii însemnaţi de-o pribegie în infinit. Fără rai, şi fără lihnirea după el. Un dor lipsit de infinit, infinit totuşi prin nedesăvârşire. Atâta-i pozitiv în noi: am transformat nenorocul în farmec. Am dat sens de viaţă negaţiei. Ne complăcem în urgisire. În ea numai vom fi creatori. Răul este sensul nostru ascendent, înfrângerea înălţarea noastră. Făptură neînfăptuită e românul.

Emil Cioran în Îndreptar pătimaş II, Despre nenoroc (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu se poate susţine că muzica noastră populară are un caracter bine definit naţional. Însăşi doina noastră nu este decât un amestec de motive arabe, ruseşti şi ungureşti... S-a întâmplat cu muzica noastră naţională ceea ce s-a întâmplat şi cu fiinţa noastră etnică. După cum sângele nostru este un amestec din toate soiurile de neamuri, care au trecut prin această parte a Europei, tot aşa şi muzica noastră naţională a păstrat accente, răsunete, influenţe din cântecele acelor popoare. De aceea cântecele noastre naţionale au o bază orientală.

George Enescu în George Enescu. Interviuri acordate presei româneşti, vol. 2
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim aici viaţa noastră separată şi viaţa unei alte fiinţe, mult mai cuprinzătoare, care include fiinţările noastre separate aşa cum corpul nostru include toate celulele separate care îl alcătuiesc. Şi de aceea activitatea noastră spre binele acelui Întreg nu se iroseşte, aşa cum nu se iroseşte activitatea celulelor pentru întregul organism. Poate de aceea moartea este doar un transfer al conştiinţei dintr-o persoană separată într-o fiinţă mai cuprinzătoare, care include persoanele separate. Şi asta probabil fiindcă întreaga viaţă omenească este numai sporirea continuă a conştiinţei.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu este un vecin faţă de exilul eului nostru, care ne face să ne căutăm pe alte tărâmuri şi să nu fim niciodată în apropierea noastră, prin soartă inaccesibili nouă.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura i-a dat omului putere pentru a se folosi de ea, cu condiţia să ne adunăm puterile şi să le mutăm pe toate din loc în folosul nostru, nu împotriva noastră. Adevăratul motiv este lipsa de voinţă: neputinţa este doar un pretext.

citat celebru din Epictet
Adăugat de Traian
Comentează! | Votează! | Copiază!

În loc să fiu atent la figura trecătorilor, le priveam picioarele, şi toţi aceşti agitaţi se reduceau la nişte paşi care se precipitau – spre ce? Şi mi-a apărut clar că misiunea noastră este să atingem ţărâna în căutarea unui mister lipsit de ceva serios.

citat celebru din Emil Cioran (1987), traducere de Marius Ghica
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am dat sema că planeta noastră nu este infinită. Este fragilă. Acest lucru nu este evident pentru o mulţime de oameni, şi este tare rău faptul că oamenii luptă unii împotriva altora aici, pe pământ, în loc să încerce să fie şi să trăiască împreună împreună pe planeta noastră. Suntem destul de vulnerabili în întunecimea spaţiului.

citat din Alan Shepard
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Michael: Gândeşte-te la locul ăsta ca şi cum ar fi o hartă a Statelor Unite. Celula noastră e aici, ăsta e New York City. Ieşirea noastră, infirmeria, e California. Ţevile de sub picioarele noastre care pun în legătură cele două...
Sucre: Ruta 66.
Michael: Ruta 66. Biletul nostru de ieşire de aici.

replici din filmul serial Prison Break
Adăugat de Alexandra Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu limba noastră

Este a noastră limba noastră
şi noi suntem cu ea popor,
cum stelele
din cer
sunt stele
cu veşnica lumină-a lor.

Este a noastră limba noastră
şi noi suntem cu ea pământ,
cum marea mare
este mare
cu ape veşnic vălurând.

Este a noastră limba noastră
şi soartă noi suntem cu ea,
cum este codru verde soartă
cu ciuta şi cu pasărea.

Din străbunei cu limba noastră
noi am crescut şi creştem, demn,
cum creşte pomul din ţărână
suită-n frunză şi în lemn.
Ci noi cu ea, cu
limba noastră,
nemuritori vom fi oricând,
nemuritori cum e Pământul
cu Soarele mereu arzând.

poezie de Dumitru Matcovschi (1 ianuarie 2000)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

sfinţenie

Sfinţenia este acea stare în care omul continuă a trăi după ce viaţa s-a retras din el, ca o apă dintr-o mare. Şi de aceea, sufletul unui sfânt seamănă unei mări părăsite, în care încape orice.

definiţie celebră de Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Victor Ciutacu, ziargiu manipulator la rRomania TV, a spus azi pe post că e evreu (pamflet)

"Modest" cum nu sunt nici chiar eu,
S-a lăudat că e evreu;
Dar altă dat' ăst bădăran,
S-a lăudat că e ţigan.
Nu-i unul de pe la Răcari,
Ci cocalar de Ferentari.

pamflet de George Budoi din Jurnaliştii şi ziargii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (29 decembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul nu ştie până unde se poate întinde şi cât ţin graniţele lui. Uităm în fiecare clipă fatalitatea individuaţiei şi traim ca şi cum am fi tot ce vedem. Fără această înşelăciune, orice am face ne-ar descoperi marginea noastră.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa noastră?!

Viaţa noastră?! Spumă de lumină,
Condensată în baloane ce ascund curcubeul
Sentimentelor pure, înălţătoare.
Dans de secunde şi păsări risipindu-se-n zare...
Petale de trandafiri, ori aduceri-aminte,
Caleidoscop de impresii
Pe care oglinda destinului le impozitează,
Re-direcţionându-le spre eter.
Pleoapă peste care roua dansează
Cu rochia albă a luminii.
Viaţa noastră?! O amazoană
Alunecând dinspre istorii, devenind istorie,
Privindu-se în oglinda unui alt timp.
Un timp ce nu este al nostru,
Un timp în care sălbatica lupta a vieţii
Învaţă să se lase rănită,
Spre a cunoaşte fericirea deplină.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NE DERANJEAZĂ... (L)

Ne deranjează labilitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează lăcomia altora, când îi suntem victime; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează laşitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează lauda de sine a altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează lăudăroşenia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează lenea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează libertinajul altora; cu al nostru ne înţelegem bine...
Ne deranjează libidinozitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează lichelismul altora; cu al nostru ne înţelegem bine...
Ne deranjează limbariţa altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează limbuţia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează oamenii limitaţi, când e vorba de alţii, dar pe niciunul când el e limitat...
Ne deranjează linguşirea, când este adresată altora, dar ne simţim minunat când ne este este adresată nouă...
Ne deranjează lipsa de logică a altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează logoreea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (2 august 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul este făcut spre binele nostru, pentru mântuirea noastră.

citat din Sfântul Ioan de Kronstadt
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare om este un călău ratat.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu condiţia noastră, ci calitatea sufletului nostru ne face fericiţi.

citat celebru din Voltaire
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!