Confesiune

Din ochi sorbind-o cu plăcere
Stau zile-ntregi aproape mut,
Pândind la prima ei tăcere...
Să pot, în fine, s-o sărut.

epigramă de Emil Cremer din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape... departe...

Stau în faţa ta
aproape, departe
tremur
sărut
mă cutremuri
tăcut.

Stau în pieptul tău
aproape, departe
bat
iubesc
te tac
te trăiesc.

Stau pe ale tale buze
aproape, departe
gust
mă zbat
sărut
furat.

Stau poem pe pielea-ţi tremurândă
aproape, departe
te dor
te sting
m-adori
te strig.

Stau în tine rugă
aproape, departe
mă scrii
poezii
prea vii
nopţi târzii.

... Şi noi ne topim...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catrenul dorinţei

Colţurile gurii ţi le-aş săruta,
Gâtul şi bărbia-ţi îmi stârnesc sărut;
În genunchi, în faţa ta să stau aş vrea,
Să-ţi privesc genunchii, de plăcere mut!

poezie de Marius Robu (21 mai 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu se mai poate trăi decât pândind viaţa peste tot unde nu-i la ea acasă, ca s-o salvezi de la înstrăinare. Astfel, te surghiuneşti în moarte, ca să guşti viaţa în umbletul ei deşert.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conjugală

Parcă presimţind o ceartă,
Scap din mână telefonul.
Eu ridic cutia spartă,
Soaţa mea ridică tonul.

calambur epigramatic de Emil Cremer din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sincere dorinţe

Stau zile-ntregi, pierdut în timp,
Visez, cu ochi deschişi, trecutul;
Parcă mai ieri era-nceputul
Când ne-ntâlneam, cu suflet ghimp...

Ti-am dat un telefon aseară
-Tot eu, căci nu mai am mândrie-
Să ne-ntâlnim, aşa-ntr-o doară,
Chiar de n-ar fi nimic să fie...

Repeţi într-una că te mint
Şi nu e pentru prima dată
Când îţi promit -dar mă dezmint-
C-o să-ţi fiu frate sau un tată.

Insist, cu frica de-un refuz,
Că doar vom sta un pic de vorbă;
Ne vom plimba-n autobuz
Şi vom mânca pe burtă... o ciorbă.

Vom balada, prin parc, un pic
Topiţi în palme, de plăcere;
Eu stând, cu gândul la un mic...
Tu înspumată, ca o bere.

... Şi-ntr-un tărziu, marchez câştig;
Cedezi la rugăminţi fierbinţi!...
Eu, gând să-ţi fiu, plin, de covrig...
Tu... să te cer de la părinţi!?!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi tăi

şuierat de locomotivă,
stau amorţit, geam înţepenit,
tăcere sonoră,
se deschide parcă în vis
uşa ce dă... chiar spre mine.
scuzaţi vă rog...
îmi daţi şi mie voie?
eu nu pot să mă mişc.
rămas mut de uimire, e vis,
e rai, e închipuire?
sau sunt rămas în adormire?
vă rog, să vă ajut!
staţi puţin, nu-i greu,
ating cu mâna ceva ce...
inima-mi răpune,
doamne ce fior...
ochi negri de cărbune,
diamante sclipind lucitor,
ce privesc uimiţi sclipind vesel,
la mine.
tresar căci aud şuierat,
eram cu mulţi ani în urmă,
în faţa mea este un băiat,
ce semăna la fel ca şi tine.
este el, al nostru!
de ce ai plecat, tu, acolo?
undeva departe, departe,
tu, a mea iubire?
ochi de diamant, negru cărbune?

poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi de cer, clipă albastră...

Eu sunt clipa de-ndoială, ce se-ascunde în lumină,
Rogvaiv din curcubeie ce se naşte-n ploi de vină,
Un miracol, o magie efemere-n universuri,
Un poem în strai albastru, cu neterminate versuri.

Cântec mut de agonie, în amurguri de tăcere,
Vis de vară-n bob de struguri, scâncet verde de durere,
Ochi de cer, privind sfielnic, printre ramuri înfrunzite,
Şoaptă albă de femeie, de pe buze părăsite.

Clipa-i cât o veşnicie, dacă ştii s-o guşti întreagă
Şi te-abandonezi în braţe, braţele cui îi eşti dragă.
Şi închide-o între gene, ca pe-o lacrimă fierbinte!
Va rămâne pe retină şi va aştepta cuminte,

S-o eliberezi când doare de prea multă-mbrăţişare
Şi să-i dai drumul la aripi, să se-nalţe, să coboare.
Poţi s-o chemi să mai revină, într-o altă-nfăţişare,
În albastrul dimineţii, sau în ploile cu soare...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa acelei insecte, mare cât un punct, ce alerga pe masă, prima mea reacţie a fost caritabilă: s-o strivesc, apoi am hotărât s-o las în plata Domnului. La ce bun s-o eliberez? Atât că grozav aş fi vrut să ştiu unde mergea!

Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui avar

De acord cu mine nu-i,
Cică, în definitiv,
Dă ceva şi dumnealui:
Dă exemplu negativ.

epigramă de Emil Cremer din ziarul "Viaţa Buzăului" (2 iunie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisiri de credinţă

De grădina fericirii
Cu-ndârjire mă ocup,
Altoind şi trandafirii,
Şi golanii care-i rup.

calambur epigramatic de Emil Cremer din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darul cuvântului mut

Mut e Cuvântul,
El, totuşi, se-aude.
E mut ca pământul,
Darul Lui îl pătrunde.

Mut, fără sunet,
Cu-atâta putere.
Mută tăcere
De veacuri şi... vrere.

El, Cuvântul a spus
De faceri. Născare.
El, Cuvânt a adus,
Izbăvire, scăpare.

E oriunde, oricând,
De atunci... Este tot.
E mărire în gând
Înălţat' din clocot.

Dar, în tot şi în toate,
În muţenia mută
Darul, El îl împarte.
Primeşte-L şi-ascultă!

poezie de Mara Emerraldi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oculistului meu

Ochii drege-mi-i de poţi,
Fă-mi-i iar ca altădată,
Ca să aibe-amicii toţi
Ce să-mi scoată!

epigramă de Emil Cremer din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochiul şi gura

Eu sunt un ochi
Tu eşti o gură
Eu pot să nu te sărut
Tu poţi să nu mă vezi
Eu clipesc
Tu poţi strânge din buze
Eu pot să plâng
Tu poţi să râzi
Eu te pot orbi
Tu mă poţi recunoaşte.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norocului meu

Moartea-mi de-ar veni ca tine,
Fi-voi recunoscător:
Şanse aş avea, depline,
Să rămân nemuritor.

epigramă de Emil Cremer din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia

Mulţi în laude îl scaldă
Alintându-l după plac;
Cică-i bun ca pâinea caldă...
(La bolnavii de stomac.)

epigramă de Emil Cremer din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghinion

Pândind şiret, admirator,
Cum se dădea rotund,
Primi, în fine, un picior
Şi nu oriunde-n... frunte!

epigramă de Mihaela Scarlat din Semne ale timpului nostru (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beţie

Mă duc la cârciumă... cu-n gând,
Dar n-am să mor în crâşmă bând
Şi nici paharele... spărgând,
Nu-mi fac plăcere.
Să cânte cetera aş vrea,
Cu fete-n noapte să pot bea
Şi vin să pice... dintr-o stea,
Peste tăcere.

Aş vrea... să pot uita de toate,
De vise... doruri îngropate,
Dar ce păcat, nu se mai poate
Şi e durere.
De-aceea... beau în nopţi târzii,
Să uit de-atâtea nebunii,
Fac din pahare simfonii
Şi dulce miere.

E vinul roşu sfânt şi mut,
Doamne"... din ce-o fi fost făcut,
Rebel... ca un necunoscut,
Patul... mă cere.
Ispitele-s pe-aici, prin jur,
Dar a iubi... e prematur,
Ciocneşti cu adevărul pur,
Minciuna piere.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă de ziua nunţii

Doamne, vin de ne cunună,
Însă fii mărinimos:
Fă să fie-atât de bună
Cât sunt eu de păcătos!

epigramă de Emil Cremer din ziarul "Viaţa Buzăului" (2 iunie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idilă antică

Pe mal de râu scăldat în soare,
Visez o horă de naiade
Fermecătoare, zâmbitoare,
Cu frunze verzi în cingătoare!
Şi ochi de basme şi balade!
Prin pânza verzilor răchite,
Pândind la şolduri şi la sâni,
Văd ochi de fauni, ochi păgâni
Şi mâini şi guri nestăpânite!
Dar faunii din umbră sar
Şi joc fantastic se încinge...

poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui poet

Îşi doreşte-o cucerire,
Dar aşteaptă, înţelept,
Fata care să-l inspirea
Fără să îl tragă-n piept!

epigramă de Emil Cremer din ziarul "Viaţa Buzăului" (2 iunie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!