Testamentul toamnei

Când, în ajun de sărbători,
Mă voi sfârşi, las fructe, vin,
Las grâu, porumb, hambarul plin,
Las totul celor trei surori

epigramă de Gheorghe Chirilă din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alături de voi

plec
las în urmă sufletul
când vreţi să căutaţi adevărul
las trupul
când vreţi şă mâncaţi
las cuvântul plin de iubire
când păşiţi în altare de flori
las ochii
să vă lumineze calea
las crucea
când vreţi să dormiţi
mă reîntorc în fiecare noapte la voi
cu fiecare revenire
sunt tot mai gol, mai trist, mai rece

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Las totul...

Las timpului uitarea
şi toată durerea mea...
Las visului chemarea
şi fericirea ce o caut...
Las totul în mâinile
iubirii şi a dorinţelor
pe care trupul meu
le caută...
Femeia din mine te
strigă şi las infinitului
căutărilor mele rebele
şi curcubeului bucuria
existenţei...
Las toamnei hainele
ude de lacrimi...
şi dragostei culoarea
albastrului de Voroneţ!

Las totul pentru iubirea,
pe care mi-ai dăruit-o,
iubite, de vis!...

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă las cântecele mele (cântec pentru prieteni)

Va las toate ce-au fost bune,
Dar si cele ce n-au fost,
Va las tot ce nu pot spune,
Nu mai are nici un rost.

Va las dragostea pierduta
Si tot chinul de apoi,
Gura mea nu mai saruta,
Va las dorul meu de voi.

Dar va las si bucuria
Si tot cerul meu de stele,
Va las singura avere,
Va las cantecele mele.

Va las drumul catre luna
Si copacii mei stingheri,
Va las lupta mea nebuna
Pentru viata, pana ieri.

Va las lacrima cu care
Am dormit la capatai,
Va las noptile amare
Si lumina mea dintai.

Dar va las si bucuria
Si tot cerul meu de stele,
Va las singura avere,
Va las cantecele mele.

Va las gandul de pe urma
Sa va apere mereu,
Va las iarba, cerul, marea
Va las tot ce am fost eu.

Va las sufletul in palme
Azvarliti-l printre fragi
Si iertati-mi voi povara
Toti cei care mi-ati fost dragi.

cântec, versuri de Tatiana Stepa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Las

Las dragostea-mi înfometată
Să-şi ducă-n cârcă dorul,
Las ochii mei secaţi să plângă
În hohot dupa el
Şi inimii frâu liber las
Sa ardă de nebună,
Iar sufletului golul
Să-l care de stingher.
Las rana vieţi-mi să se-arate
În chinuri şi în suferinţă,
Iar timpului în ani îi voi lăsa
Profundul să-i masoare,
Tăcerii, libertatea ne-ngrădită
Să-şi strige neputinţa
Şi glas, durerii de-o viaţă-oi da
Să urle-n gura mare.
Las azi în urmă tot
Nevrând să ştiu
În mâine ce s-ascunde,
Las lacrimile-nvolburate-n val
Trecutul să-mi inunde.
Las vântului să spargă zarea
Cu greaua mea povară,
Apusului sa înnopteze
Ce-a fost odinioară.
De-o fi-n zadar cu tot ce las
Să ies din neputinţă,
Las răsăritul să se-aşeze
Pe calda-mi suferinţă.

poezie de Angela Mihai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Angajament

Mă las de astăzi de fumat
De tot ce-nseamnă viciat
Mă las de drog, de MP-3
Mă las, vezi bine, de... femei!
(Şi-aicea sper să-mi daţi dreptate
Femeile-s tot... viciate!)

epigramă de Gheorghe Gurău (10 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testamentul melcului avar

Nu las urmaşilor mei
Nicio sumă de bani grasă.
Nu las dolari, nu las nici lei,
Le las totuşi câte-o casă.

epigramă de Alexandru Truţă
Adăugat de Alexandru Truţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Las noi, ca las nimeni

Cetăţean cu mic venit,
Când partidul votu-i cere,
Gheorghe e băiat cinstit...
Ba c-o ţuică, ba c-o bere.

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testament

Las celor trei feciori ai mei
Drept moştenire după moarte
Trei poloboace de Jidvei...
Ce-n criptă să mi le deşarte!

epigramă de Gheorghe Gurău din Concurs de epigrame Alba Iulia, tema "Podgoriile Albei" (mai 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi las...

Îţi las povestea de Ev mediu
Unde ne-am fost întâi popas,
Un roşu japonez pe perini
Şi graba mută dintr-un ceas

Îţi las lentoarea din alinturi
Şi mierea scursă din amurg,
Mirosul de pământ sălbatic
Şi pasul rătăcit prin burg

Îţi las o unghie pe piele
Şi-o prăbuşire în beţii
Nuntaşi pe poduri de nuiele
Să nu mai vin, să nu mai vii

Îţi las în gânduri spinul verii
Însângerat şi dus mereu,
Un râu în josul unei case
Lipsind din ea şi tu, şi eu.

Îţi las o geamănă în sânge
Trăind a crini şi a tăiş
Îţi las viorile să umple
Acest deşert cu nou frunziş.

Îţi las ce am simţit asemeni
Tot ce-am atins şi n-am atins
Un tu şi eu, rotund de lună,
O ţară peste care-a nins

Un Dumnezeu scriind iubirea,
Pe foi din noi, cu scrisul mic,
Îţi las scrisoarea lui la uşă
Şi rana frunzei, într-un plic

Îţi las inelul clipei care
Desprinde tot şi uită mult
Las linişti mari peste-o poveste

Şi-n stradă, marele tumult.

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De azi te las

De azi te las cu macii în grădină,
Din cupa lor s-aduni iubiri trecute
Şi să te joci c-o rază de lumină,
Găsită-n dimineţi necunoscute.

De azi te las la poartă de destin,
O vei deschide doar cu o privire,
Va plânge timpul c-a rămas puţin
Şi poate absenta... la întâlnire.

De azi te las să îţi întinzi aripa,
Să poţi zbura spre orizonturi noi,
Să poţi pluti şi să-nţelegi risipa
De soare alunecând pe sânii goi.

De azi te las, eşti liberă şi pură
De lacrimă tu vei uita curând
Şi-atunci când sărutările se fură,
Luceferi albi... în suflete pătrund

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băgat în boală de surori

Vă las o notă de protest:
C-aş fi cu ochii pe surori;
Cum să comit aşa erori,
Să mă acuze de incest?

epigramă de Teodor Munteanu din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am promis

Că îmi las în urmă clipa legând-o la ţărm de vis
În Dunărea veche-albastră plutind spre alt paradis,
Că las pe nisipul umed, urme, talpa-mi de femeie
Şi un nasture din bluza, ce o mână o descheie.

C-o să las priviri scăldate în reci unduiri de valuri,
Când nebuni cântă Katiuşa ancorându-şi bărci la maluri,
Că-mi las setea de iubire, rătăcită în amurguri,
Rătăcită în dorinţe, făcând cu precupeţi târguri.

Şi o mare sfântă cruce şi pleoapa ce am închis,
Bătăi vagi, prelungi de clopot şi scri tot ce am promis:
Că la rădăcini de sălcii o să las un ochi de jad
Şi speranţa revenirii dintr-un mugure de brad!

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testament

Nevesti-mii, când n-oi mai fi,
Las tot ce am, plus cei doi fii.
Iar fiilor, la despărţire,
Le las... pe mă-sa moştenire!

epigramă de Virgil Petcu din Eterna epigramă (30 mai 2008)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nepotu-meu nu mă înţelege, prefer să mă las păgubaş în a-i mai explica. Îl las să îşi ridice ştacheta cât de sus vrea.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La vremi târzii...

De-acum, la vârsta senectuţii,
Când a privi (gândeşti că pot?!)
Să mă las pradă virtuţii,
Eu vă las, iubiţii mei, un ciot...

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Candela din vis

Las liber locul meu in Paradis
In sentimente nu mai vreau
Sa fiu inchisa,
Las dragostea pictata pe un vis,
Sa nu mai ai nimic in jurul tau
Nici dorul meu
Ascuns dupa o usa care a fost
deschisa.
Durere-am sa las ascunsa-ntr-un
nor,
Sa nu mai cada
Peste nici un muritor,
Iar pe cararile de la apus
Cand sufletele se aduna sa
il vada,
Las pasii mei sa-mi duca
gandul,
Pe unde gandurile s-au dus
Pe unde cerurile saruta
s-acum pamantul.
Las pasii mei sa-mi duca sufletul
deschis
In Paradis,
Las vietii mele o candela
si-un vis.

poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi plec...

Te las de azi cu labirintul
În care-ţi place atât de mult
Şi plec acolo unde vântul
A dus iubirea mai demult.

Te las... Rămâi doar amintirea
Pe care nu mi-o mai doresc,
Şi voi lăsa pe veci iubirea
În cufărul cu nefiresc.

Te las să fii doar călătorul
Ce-a locuit fără bilet,
Acolo unde-asteaptă dorul
Când geana-i udă de regret.

De azi îmi eşti doar poezia,
Ce-am scris-o-n nopţile târzii,
Când mă jucam cu fantezia,
Visând la basme străvezii...

poezie de Dorina Omota din Dincolo de tăcere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Album de prieten

Pentru ca, între noi,
să nu curgă râuri de dor,
vă las cadenţa vorbelor.
Pentru ca, între noi
să nu se întindă pustiul,
vă las grădina gândurilor mele.
Pentru ca, între noi
să nu crească hotare,
vă las o îmbrăţişare.

poezie celebră de Marin Corneliu Dobre din Poezii Alese (1 ianuarie 2004)
Adăugat de Alin Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu Te mai las

M-am apucat cu mâna de poala hainei Tale
Cu nici un chip de-acuma nu Te mai las să pleci
Şi dacă mi s-ar pune nălucile în cale
Eu sunt a Ta, Isuse, eu sunt a Ta pe veci.
De multe ori din ceruri nu mai aud nimica,
Pe buzele închise nu-i poate un cuvânt,
De multe ori mă doare, de multe ori mi-e frică,
De multe ori mă clatin înveşmântată-n vânt.

Dar degetele mele de Tine se agaţă,
Nu Te mai las, Isuse, să pleci nu Te mai las,
Am rătăcit în lume, am rătăcit în viaţă
Dar poala hainei Tale, ea tot mi-a mai rămas...

Nu Te mai las, Isuse, nu mă mai las de Tine,
Să-mi steie înainte tot iadul cu năluci
Şi trupul să mi-l frângă, cu mâna mă voi ţine
De poala hainei Tale şi tot n-o să Te duci...

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor nenuntit

Mă las de iubire,
M-apuc de iubit,
Iubirea-i din fire
Mai greu de găsit.

Mă las de iubit,
M-apuc de iubire,
Iubitu-i sortit
Să treacă din fire.

Mă las de iubire,
Mă las de iubit,
M-apucă din fire
Un dor nenuntit!

poezie de Marius Robu din Aproape alb (22 februarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!