Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Alexandru Philippide

Suntem făcuți mai mult din noapte

Suntem făcuți mai mult din noapte.

Prezentul cu scânteia lui nu poate
să lumineze-abisurile toate
Și veșnicul amurg din noi.
Din când în când doar ies din adâncime
Ca niște vietăți din fund de mări
Necunoscute amintiri
Ce parcă nu sunt ale noastre,
Fragmente dintr-o viață pe care n-am trăit-o,
Crâmpeie care-ncearcă zadarnic să se-adune;
Un braț, o țeastă, lacul unui ochi
Cu nuferii pe care nu-i cunoaștem
Și-o luntre ce ne cheamă cu vâslele de vis.

În marii munți de-ntunecime
Sunt osândit să sap necontenit:
Ce voi găsi în adâncime,
Comoara unui gând nemărginit
Sau vechea stearpă-ntunecime?

Dar dacă noaptea mă va birui
Și negre avalanșe grele
Din muntele cel mare se vor rostogoli
Și mă vor nărui cu ele?

Trecutul meu și alte trecuturi și mai vechi
Ca niște continente scufundate
Sub suflet stau necercetate
Cu urme anonime și străvechi:
Sunt visuri ale stâncii ancestrale,
Sunt amintiri din viața mea de plantă,
Fiori de viermi și nostalgii astrale
(Și poate-o tainică prefigurare
A vieții mele viitoare).

Dezgrop în mine rădăcina lumii;
În pieptul meu ce amintire grea!
O urnă-n care veacuri de vis și-au pus cenușa:
Luna sau inima mea?

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Uneori iubita mea

Am -ți mai scriu din când în când
nu te superi, doar în gând
Doar despre cum ne-am cunoscut
Despre imagini ce-au trecut

Sunt clipe ce-au părut un vis
Sunt amintiri de care-am scris
Ai apărut în viața mea ca din senin
Nu -ntreba de ce tu ești al meu destin

Aș vrea știu ce îți dorești
ne vedem doar să vorbim
De întâmplări ce le-am trăit să ne amintim
Sau vrei -mi spui că iubești

Stau și mă gândesc dacă e vis sau realitate
Atunci când tare inima îmi bate
Când totul se petrece cu multă voluptate
Cred că trăim o altă realitate

Iar uneori când mă mai bănuiești
Din nu știu ce motive
viața ce cu mine o trăiești
Ar îmbrăca și forme mai fictive

Nu vreau fi un martor trist
În fața unui acatist
Ce-l dau în mod eufemist
În jurământul meu pe Crist

Vezi tu iubita mea
Atât de dor îmi e de tine
Și nu mă pot doar lamenta
Te vreau aici, chiar lângă mine

În clipele când te tot strig
De disperare și de frig
Chiar dacă este vară-afară
Trăiesc în lipsa ta, o vreme glaciară

Mai ține-mă în brațe strâns
Te rog nu mă lăsa în plâns
De mine să întrebi cândva
Când îți faci timp sau poate,
Uneori iubita mea

poezie de din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Ceaușu

Nuferii din palme

Nu-mi strânge mâinile atât de tare
C-ai -mi strivești nuferii din palme,
Iar linia vieții va irumpe în pețioluri...

Haide mai bine hoinărim prin nufăriș,
Să inventariem lișițele și găinușele de baltă,
Iar luntrișoara s-o ținem ascunsă-n lintiță,
Vreme lungă!

Se vor găsi destui ce se vor pune luntre și punte
Ca să facă, din frumoasele noastre trăiri, amintiri...
Cu noi vor suferi și nuferii,
Dragule!...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A sosit duminica

a sosit duminica pe niște roți ruginite,
noi ne spălăm de păcate și de funinginea timpului,
ne îmbrăcăm frumos cu niște halate negre
și privim pe fereastră la albul zăpezii
care ne fură privirea.
aruncăm toate sentimentele din noi
și rămânem goi ca niște amfore antice
cu corpurile noastre eterice
în fața călăului care are și el timp de odihnă,
recitând din Biblie Cântarea Cântărilor.
ah, eterne duminici, pline farmec,
nu-i nimic, vor trece, toate războaiele sufletului
și vor rămâne pasiunile mici care vor linge
praful din amintiri la o masă cu amurg de coniac.
nu vom mai ucide tigri, vom pândi doar
carnea cuvintelor pe care vom frige-o
și-o vom arunca-n armoniile astrale.
ce, nu știți că pământul se-nvâtește pentru toți,
ce dacă e iarnă și inorogii zburdă prin codri,
ce dacă un vultur ne dă ocol cu simțul lui,
nu murim, nu murim, strigați, doar ne plimbăm
într-un carusel, nu vă speriați, toate drumurile
duc la râul care ne spală moartea
pe terasa înstelată ā Căii Lactee...

a sosit duminica pe niște roți ruginite,
bufonul din noi râde ca un arlechin părăsit pe scenă.
doar călăul își ascute securea ca fie gata ā doua zi.

poezie de (10 februarie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pragul

poate că stelele vor lumina această noapte
și vasul gol din care toate visele și-au luat zborul
va mai purta ecoul unor amintiri

ochii și-au pierdut strălucirea vieții
sunetele curg, avalanșă fără conținut
degetele mele cern neputințele

oriîncotro aș pleca lumea se deschide în față
și se închide înapoia mea păstrând cerc de tăcere
și-așa am trecut prin viață fără ca urmele -mi urmeze

în cartea necuvintelor, sunt spații goale
în care se-înfiripă din carne și sânge
amintiri netrăite și cuvinte negândite

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să nu-mi pleci, niciodată!

nu pleci niciodată! Să nu-mi pleci!
Vreau te am la pieptul meu, pe veci!
Sunt mângâiere, sunt cuvânt, sunt scut,
Nu e destul? Ce ți-ai dori mai mult?...

În primăveri sau în decorul alb,
Ai locul tău în mine, pururi cald,
Te voi înmuguri, te voi iubi,
În veri, în ale toamnei elegii.

De ce să te abați din calea ta?...
Iubită ești, cum n-a fost nimenea!
Străine ploi te vor răni pe drum,
Poeme, visuri deveni-vor scrum.

Tu ești a mea, eu sunt al tău! Suntem!...
Un delicat, superb, tainic tandem,
Ne e iubirea cântec, floare, zbor,
Nu-i loc de gând hain, amăgitor.

De vei pleca spre zările pustii,
Pierzându-te în aspre sihăstrii,
Îți va fi greu pe recile poteci...
Rămâi, aici, la pieptul meu!... Pe veci!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă caută, prin amintiri, trecutul

Incătușate-n vremea destrămată,
Inchipuiri, prin care tu nu vezi,
Imi mai îndeamnă gândul, câteodată,
Sa pun un braț pe care să te-așezi.

Din ochi tăi, sclipiri să mă adie
Ca un ecou, din magicul zefir...
Mirific zbor, cu fulgi de păpădie.
Din părul tău, o toamnă, respir.

Să desenez, pe gura ta, sărutul,
C-o altă-nchipuire te-alint,
Prin nostalgii să caut începutul,
Cu clipele frumoase să mă mint.

Doar sufletul mai are azi, scânteia,
Unui copil, prea greu de părăsit.
Prin ochii lui mai adorăm femeia
Și gândul ne mai poartă spre iubit.

Mă caută, prin amintiri, trecutul,
Ca un răsfăț... în temere cuprins.
Un alt trecut își caută debutul
In părul meu, de-atâtea stele nins.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu ești, Doamne...

M-am slujit de stele-ntotdeauna
Când am vrut la Tine ajung
M-a vegheat din înălțime luna
Luminându-mi noaptea drumul lung.
Toate, Doamne, toate-s ale Tale
Tu le-ai pus acolo sus în cer
Ele doar mă însoțesc pe cale
Dar la semnul Tău se sting și pier.

Din Lumina Ta, în ele, Tată
Ai lăsat picure un pic
Și mă rog dar, Doamne, niciodată
Nu vor fi mai mult decât nimic.

Sunt frumoase, le-ai creat anume
Pentru mine să le văd ca sunt
Dar și ele-s, Doamne, tot din lume
Și-s și ele, Doamne, din pământ.

Pot moară orișicând și ele
Dar Lumina sufletului meu
Nu e nici din lună, nici din stele
Ci e de la Tine, Dumnezeu.

Sigur ca dorința-mi încolțește
Când le văd și când în cer Te știu
Dorul meu când înspre Tine crește
Ele-mi stau de martori că ești viu.

Toate-s de folos și-s toate bune
De m-ajută, Doamne să mai cresc
Lumea asta toată-i o minune
Și mai mult prin lume Te iubesc.

Ai lăsat un semn în fiecare
Și în toate strălucești la fel
Muntele veghează lângă mare
Tot pământu-i, Doamne, un Betel.

Loc de taină și odihnă sfântă,
Locul unde singur îmi vorbești
Stele, îngeri, lună, ceruri cântă
Tu ești Doamne veșnic Cel ce ești!...

poezie de (19 octombrie 2003)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Topîrceanu

Călimara

Mi-ai dăruit, frumoasă doamnă, o călimară de argint
Cu două guri întunecate, ca două porți de labirint,
Prin care gândurile mele s-or afunda neștiutoare
Și-adesea n-or găsi ieșire din bezna umedă, la soare.
Cu două guri ca de fântână, din care ultimul meu vis,
Scafandru mic, privind cu spaimă spre fundul negrului abis,
Va încerca, zadarnic poate, s-adune înșirată-n salbe
Recolta de mărgăritare a viitoarelor nopți albe.
În călimara asta nouă roiesc ca fluturii imagini
Ce vor cădea cândva, inerte, pe câmpul alb al unei pagini,
Închipuiri neplăsmuite și gânduri negândite încă
Pe care stropul de cerneală le-nchide-n noaptea lui adâncă,
Cuvinte șterse peste-o clipă, fantome de idei defuncte,
O ploaie miniaturală de-accente, virgule și puncte -
Și-acele negre arabescuri pe care-o vagă fantezie
Sau numai mâna mea distrată le zugrăvește pe hârtie.
În ea, tăcute și smerite stau viitoarele regrete,
Alături de bilanțul zilei și de adresa unei fete;
Scrisoarea de condoleanțe pe care, poate, o voi scrie
Unui amic în doliu după vreo rudă care-i încă vie;
O epigramă inedită; figura unui tip ridicol,
Pe care nu-l cunoaștem încă; un titlu mare de articol,
Asupra unei chestii care va fi de actualitate,
Cu siguranță, peste-o lună sau peste-un an și jumătate, -
Și toate cifrele arabe stau, de la 1 pân' la 9,
Amestecate și stupide, în călimara asta nouă...
În cupa ei de întuneric dorm viitorul și prezentul,
Cuvintele prin care, poate, îmi voi începe testamentul;
O poliță abia schițată, un madrigal, o amintire
A unei clipe viitoare, – sau o poemă de iubire
Pe care voi citi-o, poate, atras de noaptea lor bizară
În ochii tăi cei mari și negri ca două guri de călimară....

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade vesele si triste. Parodii originale. Migdale amare" de George Topîrceanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.99- 9.99 lei.
detalii despre carteOana Pellea

Sunt toate acolo. Sunt acolo, în carnea mea, în durerea mea, în retina și sângele meu. Rămân acolo. Dacă vor vrea iasă vreodată, vor ieși... Amintirile astea sunt ca niște animale speriate... Le e frică iasă la lumină... Stau acolo, în beznă, și se hrănesc din mine.

în Jurnal 2003-2009
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Jurnal 2003-2009" de Oana Pellea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -32.00- 16.00 lei.
Viorel Muha

Eu sunt pentru tine

sunt stejarul din pământ trecut prin timpuri
umbra care te cuprinde în odăi tainice
veri fierbinți ce aduc amintiri
coroană ce în ea nudul tău este reflectat
sunt izvorul fântânii străvechi uitat
potecă de pași în praf călcat
sunt bârna veche din pragul casei
toc de ușă grea din falnic fag

sunt umbra vieții tale fără uitare
poienile din munți străvechi
sunt lemnul ce sună seara
toaca ce bate în sobor
apusuri temporale târzii
mâna ce te ia încetișor
sunt mersul liniștii tale
spre acel izvor

sunt îngerul tău de zi și noapte
zbaterea sufletului tău încordat
iubire îngenuncheată
trupul cel simt când îl cuprind
sunt lacrimă în șirag de perle
margini de gene ce picură din ele
suflet ce se curătă de rugină
curatul albului și albastrului de cer
sunt înger prizonier în tine
ce nu mai vrea scape
zbătându-se rugându-se blamându-se

poezie de (iunie 2008)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alexandru Philippide

Peste câte mii de ani

Peste câte mii de ani natura
Va scoate iarăși din neant
Alcătuirea de celule
În care sufletu-mi visează
Asemeni unui împărat captiv?

O, frate, tu mai mult decât un frate,
Replica mea-n eternitate!
Nu te cunosc și nu mă vei cunoaște.
Vorbele mele scrise-acuma
Vor fi de multă vreme spulberate
În ziua când tu te vei naște,
Și limba chiar în care sunt rostite
Va fi pierit atunci și doar un singur
Crâmpei de manuscript într-un muzeu
Va chinui pe erudiții vremii,
Și îngropat în el pe veșnicie
Dormi-va fără nume gândul meu.

Mă-ndeamnă totuși către tine
O neclintită năzuință
Și scriu acest poem zadarnic
Mânat de strania credință
Că gândurile noastre înrudite
Se vor pricepe peste vremi și oameni,
În limba fără țară a visului rostite.

Să știu că-ntr-adevăr vei exista,
O, n-aș mai fi atunci atât de singur
- Singur chiar lângă vechi prieteni,
Singur chiar lângă dragostea mea
- Dragostea mea cu care stau alături
Așa cum amândoi ne-am reflecta
În aceeași oglindă,
Fără să ne privim unul pe altul în ea...
Dar pentru ce să te mai caut oare,
Vis fără chip al învierii mele,
Prin neștiute vremuri viitoare?

Tu poate de pe-acum alergi prin lume,
Duh care n-ai nici patrie, nici nume,
Și poate nevăzuta ta aripă
Mi-atinge sufletu-n această clipă...

Amăgitoare nălucire
A unui dor amar de nemurire
Ademenește biata omenire.

Dorința noastră de neîntrupare
Ne chinuiește în zadar.
ne mândrim că fiecare
Din noi e-un unic exemplar,
Fără putință de reeditare!

poezie clasică de din Visuri în vuietul vremii (1939)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pași pe nisip

Am avut un vis în noaptea de Crăciun.
Mergeam pe o plajă, iar Dumnezeu
pășea alături de mine,
pașii ni se imprimau pe nisip,
lăsând o urmă dublă:
una era a mea, cealaltă a Lui.
Atunci mi-a trecut prin minte ideea
că fiecare din pașii noștri
reprezentau o zi din viața mea.
M-am oprit ca privesc în urmă.
Și am revăzut toți pașii
care se pierdeau în depărtare.
Dar am observat că, în unele locuri,
în loc de două urme,
nu mai era decât una singură...
Am revăzut filmul vieții mele.
Ce surpriză!
Locurile în care nu se vedea
decât o singură urmă
corespundeau zilelor celor mai întunecate
ale existenței mele:
zile de neliniște și de rea-voință,
zile de egoism sau de proastă dispoziție,
zile de încercări și de îndoială,
zile de nesuportat...
Zile în care eu fusesem de nesuportat.
Și atunci, întorcându- spre Domnul,
am îndrăznit -I reproșez:
- Totuși, ne-ai promis că vei fi cu noi
în toate zilele!
De ce nu Ți-ai ținut promisiunea?
De ce m-ai lăsat singur
în cele mai grele momente din viață,
în zilele când aveam cea mai mare nevoie
de Tine?

Iar Domnul mi-a răspuns:
- Dragul meu, zilele pentru care n-ai văzut
decât o singură urmă de pași pe nisip
sunt zilele în care te-am purtat pe brațe...

poezie de
Adăugat de Adriana IonescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 25 decembrie 2016.
Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Cenușa din viitor

Îmi amintesc, din nou, de ce va fi,
În viitorul dintr-un vis ce-a fost,
Dar l-am trecut în cele fără rost
De care n-am mai vrut, nicicând, a ști.

Și iarăși văd în visul ireal
Un viitor ce poartă amintiri.
Nici azi nu-mi sunt, nici ieri n-au fost trăiri,
Dar sunt acolo-n vis ceva real.

Apar, plutesc un timp în jur, dispar,
Scântei din focul încă neaprins,
Ori fulgi pe care iarna nu i-a nins
Și-așteaptă viitorul când apar.

Sunt amintiri ce nu s-au petrecut
Și așteptări pe care nu le am
Din vremea-n care-n viitor aveam
Un foc rămas cenușă, în trecut.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Jorge Luis Borges

Am spus undeva că omul e făcut din praf și din timp. Praful nu mă neliniștește; e numai o tradiție biblică. Dar nu știu dacă praful, adică materia, spațiul, există în afara timpului. Mă aflu aici, vorbesc despre copilăria mea, dar am impresia că în mine sunt două ființe. Mă întreb dacă sunt acest domn în vârstă care se străduie să-și amintească franceza pe care o vorbea când locuia la Geneva, sau sunt acel licean genevez, sau dacă sunt această ființă stranie, făcută din trecutul meu, din prezentul și din viitorul meu. Ne-am putea imagina împreună cu solipsiștii, că doar timpul există, doar succesiunea. Ar fi de ajuns un singur om care visează, căci el ar visa totul. Ar visa istoria antică, istoria contemporană, viitorul. Ar putea gândească: "M-am născut la Buenos Aires, în această clipă vorbesc cu cineva" și totul n-ar fi decât o parte a visului. Nu reușesc înțeleg timpul, și încă și mai puțin înțeleg cum reușim -l împărțim. Cum e posibil ca d-voastră, domnule, existați în același moment cu mine, deși suntem făcuți din timpi diferiți?

citat din
Adăugat de Avramescu Norvegia ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba spaniolă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Es.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "The Total Library: Non-fiction 1922-1986" de Jorge Luis Borges este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -81.00- 34.99 lei.

Omul mării

Marea-l va izbi mereu cu valurile,
dar coastele lui albe de piatră spălată
călărind pe pânzele spumei
sau pe hula de fund, sau pe talazurile
cu-albatroși

sunt ale unui om încăpățânat.
El cheamă furtuna, el
trăiește din ea! Instinct
cu temeri care nu sunt temeri,
ci ghimpii extazului,
o licoare secretă, un foc
care-i inflamează sângele
până când acesta devine-atât de rece
încât stâncile par sară în mare,
și nu marea le îmbrățișeze. Ele se-avântă
spre larg pentru a prinde navele
sau chiar cerul care
se apleacă spre-a fi sfâșiat.
Acestora el le strigă,
acesta sunt eu! Eu sunt aceste stânci!
În lipsa mea nimic nu poate râde.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Doctor Stories: Compiled by Robert Coles Paperback" de William Carlos Williams este disponibilă pentru comandă online la 61.99 lei.
Cristian Neagu

Mai treci din când în când prin viața mea...

Dacă un gând fărâmițat de piatra uitării
În izvor de lacrimi se va transforma,
Vei auzi cântecul neterminat al mării
Trecând din când în când prin viața mea.

Dacă mai poți privi aceeași stea
De noi aleasă-n noaptea marilor iubiri,
Mai treci din când în când prin viața mea
Ca pe-o alee a unui parc cu amintiri...

De vei auzi un fel de chemare
Din adâncuri de trecut, de undeva,
Răspunde învechitei răni, ce încă doare,
Trecând din când în când prin viața mea...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Meditez în fiecare zi ... la tine, soția mea ...

... Meditez
în fiecare zi la tine soția mea,
în liniște găsesc
adevărata ta stare de a fi,
în tăcere inimi și a minți
aud respirația sufletului tău
și a lui Dumnezeu...

... Mă întreab... screm... insist...
ca eu să-i dau măcar un sfert de oră,
sau o mică clipă de profundă dragoste,
în fiecare dimineață
... lui Dumnezeu...
ș-un sfert de oră... sau poate mai mult,
în fiecare seară
... lui Dumnezeu...

... Eu sunt toată înțelepciunea, iubirea,
și adevărul este că în orice moment
de ele voi avea vreodată nevoie,
pentru ca acel moment fie vindecat,
prin iubirea mea pentru tine...

... Dragostea mea adevărată
este atunci când conștientizez
cât de mult te iubesc din toata inima meu,
din tot sufletul meu,
și indiferent ce obstacole
ar apărea în calea iubirii mele,
nu mă voi da la o parte
... pentru iubirea ta...

... Adică,
voi face orice pentru acea iubire,
pentru soția mea,
care este nebună în iubirea ei,
pentru mine soțul ei... amantul ei...

... Dragostea adevărată
este acel sentiment,
pe care îl putem simți numai împreună,
este acel sentiment pentru care merită
să stau în genunchi în fața ei,
să mă sacrific din iubirea pentru ea,
indiferent cât de adânci sunt
și vor fi rănile trupului și inimii mele...

... Soția mea
este tot timpul lângă mine,
ea este freamătul zorilor
când trecem îmreună pe stradă...
este mirosul proaspăt al florilor,
este grija obsesivă pentru sănătatea mea,
atunci când ea crede că nu mă simt bine...

... Iubirea ta
este în râsul tău sănătos,
în zâmbetul tremurat al buzelor tale,
care este transceans
în fiecare picătură de lacrimă... de iubire...
în sexul divin al corpurilor noastre...

... Iubirea este locul de unde venim,
este inima lui Dumnezeu,
și este calea pe care o urmăm împreună,
cu fiecare pas
pe care îl facem în viață...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ansamblu

Ce sunt în fond; cel ce gândește
Și, când gând nu-i, suflet e doar
Ce plânge, râde, timp oprește
Balanța... în veșnic balansoar?!

Sau sunt un corp ce tot hrănesc
Din mult efort, cât am voința...
Un sclav, că-l țin, nu prididesc
Convins c-așa-mi câștig căința?!

Ori sunt pretenția că sunt,
Un pictor ce dă sens culorii
Ce mi-o fac strai, când sunt veșmânt...
Un hazardat al întâmplării?!

Poate am șansa tot fiu,
O raritate printre euri;
Un corp, cu suflet, gândul viu
Și-un vis de noi... din vechi eseuri...?!

poezie de (16 august 2014)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu nu sunt nimic din trecutul sau din prezentul meu, ci sunt visele în care cred, ambițiile care mă animă, sunt devenirea care mă așteaptă și tot efortul pe care îl depun pentru a îndeplini toate acestea - plus zâmbetul cu care o fac.


Adăugat de Simion PurzaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Bunicilor mei, demult plecați
Le sunt datoare viața mea.
Suflete dragi, nu vă-ntristați,
Sunteți prezenți, nu v-am uitat!

Sunteți mai vii decât în amintiri,
Pulsați în sângele-mi din vene,
Trăiți prin mine și prin strănepoți,
Vorbiți cu mine când vorbesc cu mine.
Suntem o unică ființă,
Împreunați în trupul meu,
Iar gândurile mi-s la voi
Și ale voastre gânduri sunt în noi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Când poate dispune polițistul rutier imobilizarea unui vehicul? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!