Identitate

Doamne, nu-ti cer sa faci minuni
Nu vreau nici un favor,
As vrea atata doar sa-mi spui,
De ce nu-s simplu muritor?

De nu sunt om din ast Pamant
Atunci oi fi vreu zeu
Trimite-mi Doamne al tau gand,
Si spune-mi,'cine-s eu'?

De nu sunt vreun zeu din Olimp
Macar un fir de praf de-as fi,
Dar sa am Doamne sentiment,
Ca sa te pot iubi!

poezie de Alex Dospian
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă-mă, Doamne, să mă rog....

Învaţă-mă, Doamne, să mă rog
Să uit când sunt cu Tine
Deşertăciunea acestei lumi
Şi să mă bucur de bunătatea Ta.

Dă-mi, Doamne, putere să iert
Pe cei ce mă duşmănesc;
Fă-mă să fiu golit de ura din mine
Ca să te pot simţi.

Dă-mi, Doamne, puterea să lupt
Cu gândurile deşarte ce mă cuprind;
Trimite-mi ingerul pazitor,
Să mă ferască de ele.

Luminează-mi ochii sufletului
Să-ţi pot vedea stralucirea,
Atunci când sunt cu Tine,
La rugăciune.

rugăciune de Angelina Nădejde (8 iulie 2012)
Adăugat de angelina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fă-mă, Doamne...

Nu mă face Doamne, floare,
Frumoasă dar trecătoare;
Nu mă face nici albină,
Pot să zbor... da-s gospodină!

Nu mă face Doamne, cer,
Dacă nu mă laşi să sper
În senin, din răsărit
Şi până la asfinţit.

Nici om nu prea vreau să fiu,
Fiindcă aflu prea târziu,
După ce, prea mult greşesc
Cum trebuia să trăiesc!

Fă-mă Doamne, un copac -
Nici bogat, dar nici sărac:
Iarna să mă odihnesc,
Primăvara-ntineresc.

Deşi, n-aş vrea orice pom,
Să mă taie orice om;
Fă-mă Doamne, falnic brad
Cărui frunzele nu-i cad.

Chiar şi-atunci când m-or tăia,
Voi sclipi de ziua Ta:
De Crăciun, strălucitor,
După care... pot să mor!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirul albastru

"Doresc un fir
De trandafir
Catifelat, albastru."
Si lumea toata
Tot trandafiri
Mi-au daruit:
Albi, galbeni,
Rosii, roz.
Nici unul, insa,
Nu era
ALBASTRU.
Cununi de credinta
Pe frunte purtam.
"JURA"
"Nu jur Doamne!
Nu pot sa-i fiu
Nevasta!"
Piatra din piatra
O inima se-nalta.
"Iertare Doamne,
Sunt doar un om,
Nu sunt paiata!"

Ochiul plangea
IMPIETRIREA
Si dantuiam
La nunta
Din CANA GALILEEA.
Blond-gri suvita
Aluneca spre ceafa.
Uitam de ISAIA,
De ingeri,
De Demoni,
Privirea se frange
Pe albul buchet
De mireasa,
Nici-unde nu-i
Un firicel
Suav, plapand,
De trandafir
ALBASTRU.

Lumina-n lumanari
De soare
Splendoare-n statuie
De piatra
Picur de roua
Cristal pe fata
De ceara.

Tipa orgoliul din mine,
Sinul greu iar fierbea
Sa-mi alaptez COPILUL.
Acum sotie nu eram
Si nici macar sihastru,
Ci doar un fir
De trandafir,
Incercanat,
ALBASTRU.

poezie de Marilena Mihai
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne şi iar Doamne!

Alt'dată doamnele erau doamne,
Iar fetele erau chochete.
Azi nici doamnele nu-s... doamne,
Nici fetele nu mai sunt... fete.

epigramă de Vasile Iuşan din Fă-mă, Doamne, ce mi-i face! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taina

In lumea mea Tu esti Lumina
In lumea Ta eu sunt lumina
Nu poti sa-mi spui ca ma iubesti...
Nici nu mai era nevoie... stiu.
De-as putea privi, privirea ta
De-as fi lacrima, sa ma odihnesc pe obrazul tau
De-as fi frunza, sa ma odihnesc pe pieptul tau
De-as fi doar ce simt in adanc,
Inimile noastre s-ar putea intalni
Fara a mai rani...
Degetele tale m-ar rasfoi ca pe o carte,
Un manuscris secret..
In care nimic nu "a fost",
In care totul este!

poezie de Jenica Gavrilă
Adăugat de Jenica Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, Doamne... (cântare)

Se stinge lumina afară
Adie o boare de vânt
Cu lacrimi de dragoste iară
Mă rog şi Te laud şi-Ţi cânt.
Te rog pentru cel ce mai plânge
Te rog pentru cel ce-a căzut
Făptura mea toată se frânge
O mână sunt, Doamne, de lut.

Mă pierd fără Tine, sunt mică
Frânturi de cuvinte-ecou
Se-ntorc din tăcere, mi-e frică
Ajuta-mă, Doamne din nou.

O, Doamne, o, Doamne, o, Doamne Domnul meu
O, Doamne rămâi lângă mine,
O, Doamne, o, Doamne, mărite Dumnezeu
Speranţa mea toata e-n Tine.

cântec, versuri de Adriana Cristea (13 martie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, dac-ar fi să-i spun

Doamne, dac-ai vrea să-mi spui
cât de dragă-i sunt eu lui
mintea n-ar mai fi un chin
ci doar rouă-n pat de crin

ştiu că mi-e sărac cuvântul
când nu palmele-s veşmântul
ce-i îmbracă trupu-n noapte
în strânsori cu voluptate

Doamne, plouă-mi gând decis
peste tâmple-n păru-mi nins
varsă-mi har şi-nţelepciune
doar atât, să-nvăţ a-i spune

scriu cu fir de dor nebun
ţesând şoapte ce nu-i spun
gura lui cum încă-mi este
anotimp, din timp poveste

Doamne, spune-i că nu plâng
lacrimă din ochi curgând
ci mă zbat într-o căinţă
dezmierdând cu neputinţă

ştiu că-n consacrată vină
sorţii i-am fost rădăcină
da-n copacul dat în floare
simt tulpina cum se-ndoaie

Doamne, fă-mă doar ce ştii
că mi-e dat, să-i pot a fi
nici mai mult şi nici puţin
cât din dragoste mă-nclin

fă-mă, Doamne, rază-n zori
să-i strecor lucirea-n pori
şi din pielea-i ca mărgeanul
să sorb, Doamne, tot aleanul

Doamne, sunt ce m-ai făcut
cuget viu c-un chip de lut
port lumină-n ochi candoare
doar că-n piept inima moare

şi-atunci Doamne, fă-mă glas
scoate-mi şoapta din impas
fă-mă foc, şi dor, şi ploaie
ia-mi tăcerea ce-nconvoaie

Doamne, dac-ar fi să-i spun
cât aş vrea să-i fiu surghiun
i-aş picta în ochi, poeme,
fără vers! de vers se teme

spune, Doamne-n câte porţi
cumpănind astfel de sorţi
ai pus lacăt ce n-au cheie
pentr-un suflet de femeie?

Doamne, dezrobeşte-mi firea
nu-s poet da-mi ştiu menirea
cât să ştiu că, prin cuvinte,
îl iubesc! sfinţind aminte!

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precuvântare

Doamne,-aşa de răi suntem
Că nici nu ne mai vedem,
Nici la chip şi nici la cer
Nu ne mai vedem defel,
N-avem rană de mister, –
Numai boală de stingher,
Doamne!
Doamne, – aşa de morţi suntem
Că nici nu ne căutăm,
Cu flori nu ne sărutăm,
Din Cuvânt, râzând, plecăm,
Afară din noi Te dăm
Şi avan Te lăudăm,
Doamne!

poezie de Traian Vasilcău din Când s-au fost spus Îngerii (2005)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţi

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

Nopţi lungi şi triste
Acasă mă gândesc
Şi pe voi acolo vă zăresc
Sunt nopţi pline de groază pentru mine, în război
Sunt nopţi de basm acolo, la voi
Şi Doamne, pentru ce o viaţă de coşmar
Şi pentru cine se moare în zadar?
Sunt nopţi pline de groază
Când teama mi-e să fiu
Sunt nopţi de basm de care nu mai ştiu

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

De ce nu încetaţi acest cumplit război?
De ce va gândiţi numai la voi?
Şi nici nu vă pasă de mama care-şi plânge
Copilul său ucis ce zace-n bălţi de sânge!
Şi nici nu vă pasă de cei ce nu mai sunt
De cei ce vă acuză de-acolo din mormânt!

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

cântec interpretat de Valeriu Sterian, versuri de Valeriu Sterian
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă iartă Tu, Doamne

Iartă "Tu Doamne" păcătosul din mine,
Păcat că tânăr... nu mai pot să fiu,
Dar să visez, mă lasă "Tu Stăpâne"
Sau poate că şi asta-i prea târziu.

Iartă-mi "Tu Doamne"greşala făcută
Şi dă-mi tinereţea, te rog! înapoi,
Ochii mi-s plânşi şi gura mi-e mută
Doar către "Tine"genunchii-i îndoi

Mă iartă"Prea Sfinte" puterea mi-o lasă,
Să pot a iubi... cât încă sunt viu,
Cât mândrele, iată, mai cad încă-n plasă,
Ajută-mă "Doamne" şi slug-am să-ţi fiu.

Mă iartă"Părinte" eşti bun şi-nţelept,
Nu pot a promite, ispita-i prea mare,
Mă ţine în noapte... flămând şi deştept
Şi-mi place"Părinte"deşi chiar, mă doare.

Mă iartă"Tu Doamne"că nu ştiu ce fac,
Pe apă aruncă păcatul din mine,
Mă iartă"Părinte"că nu vreau să tac
Şi-n lume eu strig... iubirea de"TINE"

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi, Doamne... (Criminalul Putin şi armata rusă au invadat Ucraina şi au declanşat iadul cu tancuri, avioane, rachete ş.a.)

Putin cu-ai lui ruşi păgâni,
Criminali şi nişte câni,
Declanşat-au pe pământ
Iadul, căci nimic n-au sfânt.

Dau cu bombele mortale
Până chiar şi în spitale.
O femeie, în genunchi,
Plânge tare, din rărunchi:

Spune-mi, Doamne, un' să merg,
În pământ, sub vrun aisbérg?
Spune-mi, Doamne, prin ce vad
Pot să scap din ácest iad?

poezie de George Budoi din Rusia şi ruşii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (24 februarie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piata Universitatii 23:59 (Si acum ca si atunci)

Nu mai vreau sa spun vreun banc idiot
Soptit, prin vreo scara obscura de bloc,
Nu mai vreau sa ma prinda 11 din noapte
Mergand pe strada c-o spaima de moarte.

Nu mai vreau sa-mi spui "ilegal",
Cand tu politic esti in stadiul final
Nu mai vreau sa ma culce jandarmii in strada,
Doar pentru ca libertatea mi-i draga.

Nu mai vreau sa te uiti inspre stele,
Sa umpli epoletii generalilor cu ele
Nu mai vreau sa calci juraminte,
Ci doar sa iti scoti din trup si din minte
Raul din tine,
S-atunci ne vom spune cuvinte.

poezie de Alex Dospian (2012)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici macar o stea

Cat am dat tot as vreau sa dau
Cat am luat tot mai vreau sa iau
Sa inteleg lumea cum e ea
Si vreau sa ma apropiu de o stea

Viata e ca un cerc inchis
Pana acum nu l`am deschis
De trecut nu`mi pare rau
Si stau si fac tot ce vreau eu
Dar nici azi... N`am atins nici o stea

Cat as vrea sa pot sa alerg mereu
Drumul lung... oricat de greu...
Nu`mi pasa eu pot sa astept

Vreau sa am steaua mea
Vreau sa ajung la ea
Vreau sa o pot avea
Caci eu n`am atins nici o stea

Caii bat praful pe poteci
Eu nu vreau, nu vreau sa pleci
Ca licoarea prin mine sa treci
Sa stai sa faci tot ce`ti doresti
Si apoi sa atingem o stea

Cat as vrea sa pot sa alerg mereu
Drumul lung... Gandul bun din tot ce`i rau
Nu`mi pasa eu pot sa astept

Vreau sa fii steaua mea
Vreau sa ajungi la ea
Caci eu n`am atins nici o stea / bis

Sa nu`ti pese ce spun ei
Viata iti da chiar tot ce vrei
Daca ai stii poti sa si iei

Dar eu vreau... o vreau
Vreau... vreau sa am steaua mea
Vreau sa ajungi la ea
Vreau sa o pot avea
Caci eu n`am atins nici o stea
Vreau sa am steaua mea
O Doamne cat as vrea
Caci eu nu am atins nicï o stea

poezie clasică de Laura Stoica
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor d-un inger

Mi-e dor de tine, suflet bland,
Mi-e dor de tine, ma rasfrang.
Nu pot sa merg far' al tau pas,
Nu pot vorbi far de-al tau glas.

Ingan, rostesc, dar fara rost,
Nu pot schimba tot ce-a fost,
Chiar de-ar zbura timpu-napoi,
Nu pot schimba ce e-ntre noi.

Si merg, asa pe-un drum al meu,
Far-a mai sti ce-i bun sau rau,
Far-a simti iarna ca-ngheata,
Fara-ami mai sti rostul in viata.

Dar tu, ai fost al meu calau,
Razbit in frunte de-al tau rau,
Ai aruncat simpla-mi fiinta,
Prin largul hau de necredinta.

Si-acuma, reintors in viata,
As vrea sa cred intr-o speranta,
As vrea sa simt al tau fior,
Sa sar in foc far'de sa mor.

S-ating inaltul cer cu stele,
Sa vad cum lumea crede-n ele,
Sa trec prin forfota furtunii,
Sa-nghet usor sfarsitul lumii.

Dar din patrunsa-ti inganare,
Ajung sa spun incet, cu jale,
Ca focu-i trup din al tau trup,
Si-ajung sa sfasii si sa rup,

Din Soare, ca si Prometeu,
Un foc de sata de la zeu.
Dar cu ce rost in asta zi?
Sa-i mai ajuti far'a clipi?

Iti meriti oare obarsia?
Ce-ti rupe-n farami bucuria?
Sa lasi pamantu-ti sfant acum,
Si sa-ti arunci viata in drum?!

De ce? Si pentru cine chin?
Pentru un simplu gand hain,
Care nu-ti lasa loc de mit,
Si te aduce-n asfintit...?
..........................

Precum un suflet rastignit.
Ajuns pe-un drum mult ocolit,
Unde un om pripit de casa,
Nici apa din izvor nu-ti lasa?

Sa-nduri atata chin nebun,
Pentru-ati auzi un nume bun?
Iti merita a ta suflare,
Fiinta care-ti da salvare?

Si-ntr-un final, asa de-ar fi,
Nu poti vreodata ca sa stii,
Ca simplu-i suflet prihanit,
Ingheata timpul infinit.

Si-aduce-a ta slavire-n cer,
Far'a lasa loc de reper,
Far'de-a pasi cu chibzuinta,
Pentru-a iesi din pocainta.

Acum, cand ingerii-s in cer,
Esti tot ce mai pot ca sa sper,
Esti inger, om sau doar fiinta?
...........................
Intr-un sfarsit esti rea credinta.

Cat despre dorul meu rapus,
Raman sa spun cu capul sus,
Ca ingerii de sus gramada,
Picat-au fara de zabava.

Iar tu, inger al meu posac,
Imi lasi ca pestele in lac,
Doar o sclipire-n umbra ta,
Sa-mi tina calda inima...

poezie de Dănuţ Bărbuşelu
Adăugat de Dănuţ Bărbuşelu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea lui Alex (un copil a cărui mamă se droghează)

Doamne, fă–o te rog pe mama bine,
Că sunt un biet copil şi nu am tată,
Te rog, fă acest lucru pentru mine,
Că viitoru-mi stă-ntr-un fir de aţă

Să fie bună, ca şi celelalte mame,
Să îngrijească de mine şi de casă,
Să nu mai ştiu deloc ce–i aia foame,
Şi eu s-ajung primul elev din clasă.

Ajut–o, Doamne, să se liniştească,
Să putem face lecţiile împreună,
Să meargă undeva şi să muncească,
Să avem din toate în fiecare lună.

Mi–e milă, dar şi jenă totodată,
De cum vorbeşte lumea, despre ea,
Te rog din suflet, Doamne, înc–odată,
Să faci ceva, să nu mai fie aşa.

Promit să fiu cuminte, să–nvăţ bine,
Să fiu exemplu pe întreaga şcoală
Dar, Doamne, fă ca începând de mâine,
Să scape şi mămica mea de boală.

poezie de Paul Constantin (28 iulie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, Doamne!

O, Doamne! Cer iertare, aş vrea acum să mor!
N-am şaisprezece ani! Dar viaţa mea-i amară,
Şi inima mi-e tristă, speranţele nu cobor
Şi fără de prieteni, ruina mă-mpresoară!

Mai bine e să mor. Nici nu mai pot să plâng,
Şi lacrimile au un farmec ne-ntrecut...
Când nu mai pot de-o vreme nici lacrimi să mai strâng,
Vreau moartea să-mi aducă odihna ei de lut.

poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am strigat

Vrea sa-mi aleg calea de urmat
Atunci in mintea ei,eu,tare am strigat
sa-mi spui acum de ma mai vrei sau nu
As vrea sa pot sa stiu, fara ca tu sa-mi spui

Spune-mi de vrei, sa-ti mai dau fericire
Sau de mai vrei sa ai a mea iubire
Fiindc-am sa plec printesa-n asta zi
De lume nici nu voi mai vrea a stii

poezie de Alexandru Cristian
Adăugat de Alexandru Cristian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, ler Domnului Doamne

Doamne, ler Domnului Doamne
Ia ieşiţi boieri afară

Doamne, ler Domnului Doamne

De vedeţi ce să coboară.
Să scoboară două flori,
Da' nu-s flori că-s frăţiori,
Da' îi Ion şi Văsălie,
Să întorc de la robie.
Maică-sa când îi vedea
Caii-n grajd ea îi băga
Vin roşu să be' le da.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoportret cu singurătatea lui Dumnezeu

Doamne,
Sunt contemporan
Cu propria umbră
O strivesc,
O calc în picioare,
Dar sunt contemporan cu ea...

Doamne,
Sunt contemporan
Cu propria moarte
Mă striveşte,
Mă calcă în picioare,
Dar sunt contemporan cu ea...
Şi, Doamne,
Sunt fericit de pe-acum
De renghiul pe care i-l voi juca:
După ce mă va chema la ea,
Nu-şi va mai afla rostul...

Doamne,
Sunt contemporan
Cu propria iubire,
Cu propria credinţă,
Cu propria icoană,
Cu propriile păcate...

Dar de ce, Doamne,
nu-mi este îngăduit
să fiu contemporan
cu însingurarea
veşniciei Tale?

poezie de Valeriu Stancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senin

Senin îmi este sufletul acum
Gândindu-mă la tine puiule,
Senină Doamne îmi este inima,
Cu gândul la iubirea Lui mare.
Ce-a fost dovada marii Lui iubiri
În taină totul făcând pentru mine
Lăsând doar miere să-mi curgă-n vine.
Mulţumesc Doamne pentru a Ta iubire,
Ce este Doamne a mea fericire,
Mulţumesc Doamne Sfinte pentru tot,
Aş vrea să pot, dar Doamne nu mai pot.

poezie de Oana Alexandra Călin (17 iunie 2016)
Adăugat de Oana Alexandra Călin
Comentează! | Votează! | Copiază!