Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Alexandru Macedonski

Castele-n Spania (Lui Cincinat Pavelescu)

De-ar vrea norocul să-mi zâmbească
Și să câștig la loterie,
Aș duce-o viață-mpărătească,
Ascuns să nu mai mă găsească
În timpi de ani, ființă vie.

N-aș vrea să am măriri deșerte,
N-am nici-o sete de renume,
Aș înălța mereu concerte
La adăpost de griji și certe,
La adăpost de om și lume.

În colț tăcut de vreo Sahară,
Castel aș pune să-mi zidească,
Și scuturat de-orice povară,
Aș ridica spre ceruri scară,
De-ar vrea norocul să-mi zâmbească.

Ca-n basme masa mi s-ar pune
Și s-ar deșterne tot ca-n basme,
Bucatele cele mai bune
Ar apărea ca prin minune
Pe tăvi aduse de fantasme.

Prin vase de-aur și prin cupe
De cornalină și agată,
De silfi ușori, gentile trupe,
Ar tot turna zburând în grupe
O ambrozie delicată.

De pe-o terasă înflorită
Privirea mea s-ar pierde-n cale
Sub frunzătura-nchipuită
De soare vesel strălucită
Și scânteind de portocale.

Fântâni de ape săritoare,
Ar răcori-o-n orice clipă
Cu picături nălucitoare
Ce-n urmă-n limpede izvoare
S-ar scurge leneș sau în pripă.

Iar împrejur de-acea grădină
Nimic, nimic decât pustie...
Pustia de nisipuri plină
Precum e cerul de lumină, --
De-aș câștiga la loterie.

Dar viața în singurătate
Mi s-ar urî și ea la vreme
Și mi-aș clădi atunci palate
Pe lângă țărmuri populate
De-ale amorului poeme.

Pe lângă Neapol am de știre,
Că e un cuib între verdeață,
Eu l-am văzut în părăsire
Ș-am fost cuprins l-acea privire
De melancolica-i dulceață.

Acolo corpul mi l-aș duce,...
Ruina trage la ruină... --
Aș vrea ca moartea să m-apuce
Purtându-mi viața ca o cruce
Pe-un țărm frumos de mare lină.

Dar câștigând la loterie,
M-aș face ca și alții poate,
Și preschimbat prin avuție
N-aș mai căta o vizunie,
Ci aș voi să gust din toate.

Atuncea poate-n gând mi-ar trece
Să țin în lume tren și casă,
Să am bufoni cu tivge sece
În contul căror se petrece
Și paraziți să am la masă.

Să treier podul în trăsură,
Să-mi râd de suferințe grele,
Iubindu-mi singura făptură,
Pentru stomac și pentru gură
Să fie ținta vieții mele.

Oh! simt, oh! simt că avuția
Pe om îl face rău să fie,
De-mi cântă-n suflet poezia,
Să cânte-o face sărăcia... --
N-am câștigat la loterie.

poezie clasică de din Excelsior (1895)
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Citate similare

John Henry Cardinal Newman

Dumnezeu m-a creat împlinesc o slujire anume. Mi-a încredințat fac ceva ce nu a mai dat nimănui. Am o misiune... Sunt o verigă într-un lanț, o punte de legătură între persoane. Nu m-a creat pentru nimic. Voi face lucrarea Sa; voi fi un înger de pace, un martor al adevărului acolo unde sunt... De aceea voi avea încredere în El. Orice sunt, nu pot fi aruncat afară. Dacă sunt bolnav, boala mea s-ar putea -I slujească Lui; îndoielile mele s-ar putea -I slujească Lui. Dacă sunt în suferință, durerea mea s-ar putea -I slujească Lui. El nu face nimic în zadar. El știe ce face. S-ar putea să-mi ia prietenii, s-ar putea să mă arunce printre străini, s-ar putea să mă facă să mă simt singur, să-mi scadă curajul, să-mi ascundă viitorul de mine. Totuși, El știe ce face.

citat clasic din (1870)
Adăugat de NanaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cucuvaia

CUCUVAIA
versuri Ioan Ciprian Moroșanu

Pe meleagul vieții mele
Cântă-n versuri cucuvaia,
Dar nu prevestește rele...
Cică... i-am furat odaia

Și mă scuipă jupâneasa
Cu strigări zaharisite
Să mi se dărâme casa,
Să mă duc la cele sfinte,

Să se culce lângă mine
Când prin inimă-mi scânteie,
Viscolul cu plapumi fine
Nălucindu-mi a femeie ;

Să am somnul barbituric
Și să-mi fie ziua fadă
Iar vreun troglodit de puric
De călcâie să mă roadă.

Doamne, câte încă multe
Pentr-un bulgăr de sihastru...
De-ar fi unii le-asculte
S-ar mai înălța un astru.

E doar viața mea, senină
Cu meleagul tot în floare...
Cum să-mi fie asta vină
Când e pură întâmplare?!

poezie de
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gheorghe Ionescu

Loterie

Orice joc de loterie
Este o escrocherie
Dar care din bani liciți
Face câțiva fericiți.

epigramă de (2005)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să-mi fie viața...

Să-mi fie viața o cântare
Cu vorbe dulci și sunet blând
fac din rană sărbătoare,
Să nu nutresc vreun negru gând.

Să-mi fie viața nu reclamă
Ci dor spre Patria de Sus
merg spre țintă fără teamă,
S-adăpostesc pe cel exclus.

Să-mi fie viața desfătare
În Legea sfântă din Sion
C-așa va fi îndepărtare
De tot ce e în Babilon.

Să-mi fie viața bucurie
Că mi-e model un Împărat,
Că-n lunga mea călătorie
În harul Lui El m-a păstrat.

Să-mi fie viața far, lumină
vadă mulți Orașul sfânt
Să vrea să strângă din Grădină
Rostiri cuprinse-n Legământ.

Spre Tron înalț acum dorința
Știind că nu e în zadar,
EL transformă neputința
Și-o face un mărgăritar.

poezie de din Pelerini printre versuri (15 februarie 2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Mi-aș face cuib...

Mi-aș face cuib,
În al tău trup,
Să-mi odihnesc,
Sufletul rupt.

Din pielea ta,
Mi-aș face haină,
Să mă-ncălzească,
Noaptea-n taină.

Din al tău glas,
Ce stă geamă,
Mi-aș face cântec,
Să m-adoarmă.

Din ochii tăi,
Fereastră-aș face,
Privind prin tine,
Totul tace...

Iar palma ta,
Căuș să-mi fie,
Sleit de sete,
Să mă-nvie.

Din al tău sân,
Mi-aș face leac,
simt etern,
Când ți-l dezbrac....

Și buza ta,
Precum rubinul,
Aș face-o vin,
S-o sorb ca... vinul.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-aș face cuib....

Mi-aș face cuib,
În al tău trup,
Să-mi odihnesc,
Sufletul rupt.

Din pielea ta,
Mi-aș face haină,
Să mă-ncălzească,
Noaptea-n taină.

Din al tău glas,
Ce stă geamă,
Mi-aș face cântec,
Să m-adoarmă.

Din ochii tăi,
Fereastră-aș face,
Privind prin tine,
Totul tace...

Iar palma ta,
Căuș să-mi fie,
Sleit de sete,
Să mă-nvie.

Din al tău sân,
Mi-aș face leac,
simt etern,
Când ți-l dezbrac....

Și buza ta,
Precum rubinul,
Aș face-o vin,
S-o sorb ca... vinul.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La mulți ani!

De ziua ta ți- dărui o viață,
De-ar fi posibil însăși viața mea,
Suflet de vis cu zâmbetul pe față,
Zeiță-Lună și Zeiță-Stea!

Și-aș vrea să fiu din viața ta măcar
Un soare ce durează o secundă,
Privirea ta și zâmbetul tău rar
Să mă topească și să mă pătrundă...

pot măcar s-apuc strig și eu
știu ce-nseamnă toată fericirea,
Căci m-a pătruns o clipă Dumnezeu,
Cu zâmbetu-i de foc și cu privirea.

simt etern căci m-am atins de tine,
Zâmbind și moartea o voi îndura,
Chiar dacă pentru totdeauna ține,
Cât amintirea-ți nu poate dura.

-ți mulțumesc, eu nu mai am cuvinte,
Ce să-ți urez de ziua-ți, n-am habar,
Mă-nchin sfios la chipul tău cuminte;
Primește neputința mea ca dar!

De ți-am greșit, nu cer îngăduință,
Iertarea mi-am primit-o la-nceput,
E prea din timp să fie cu putință
Și prea târziu pierd ce n-am avut...

Un grădinar de-aș fi, pe-ntreg pământul
Aș pune flori, buchet ți-l ofer,
Pe tot aș vrea să scriu numai cuvântul
MARIA. "La mulți ani!" scriu pe cer.

Astronaut de-aș fi, o galaxie,
De ziua ta, ți- cumpăra-ntr-o noapte,
Dar știu una nu-ți ajunge ție,
Și nu am bani pentru treizeci și șapte!

Un hoț de-aș fi, chiar luna de pe cer
Și stelele s-ar declara furate,
Dar toate la picioare-ți stau și cer
Poruncă le dai în orice noapte.

Pescar de-aș fi, ți- prinde peștișorul
De aur, ce dorințele-mplinește,
Dar e pe veci, din veci închis în bolul
Pe care doar Maria-l stăpânește.

Pictor de-aș fi, ți-aș face o icoană
La care să mă-nchin în lipsa ta,
Pe cap ți-aș pune zilnic o coroană
La infinit, spre-a nu te mai uita.

Plugar de-aș fi, când mi-aș ara ogorul,
Pe coarnele de plug m-aș lăsa greu,
simtă și cormanul cum e dorul
De tine, semănat în pieptul meu.

Doctor de-aș fi, ți- vindeca iubirea
De dor și de orice neîmplinire,
Te- ajuta -ți împlinești menirea
De mamă bună, plină de iubire.

Copac fiu, ți- înflori la vreme
Și roade ți- aduce-n orice toamnă,
De alți culegători n-ai a te teme,
Sunt numai pentru tine, dulce doamnă!

Înger de-ar fi fiu, ca heruvimii,
Ți- rezerva un rai numai al tău,
Pe care să-l păzească serafimii
Și Dumnezeu, de îngerul cel rău.

Chiar Lucifer de-ar fi să mă numesc,
De dragul tău renunța la iad,
Făcând eforturi să mă convertesc,
Din grația-ți pe veci să nu mai cad.

Iar dacă, prin absurd, chiar Dumnezeu
fi, m-aș renega de ziua ta,
Recunoscând Dumnezeul meu
Nu-s eu, ci tu, dacă m-ai accepta!

zicem c-aș mai fi o creatură
Care trăiește numai o clipită,
Ți- dărui-o, gingașă făptură,
fii înc-o secundă fericită...

presupunem c- fi condamnat
La moarte, numai pentru că te-ador,
Mi-aș recunoaște singurul păcat
Și, bucuros, prefera mor.

Dac- muri și-aș fi condus în Rai,
l-aș refuza și-aș face testament
Pe numele frumos pe care-l ai,
moștenești Edenul permanent.

Iar dacă după moarte, în Infern
fi condus, la fel de fericit
îndura calvarul său etern,
Pentru secunda-n care mi-ai zâmbit.

Bogat de-aș fi, te-aș duce printre stele,
li te-arăt, făcându-le geloase,
Că nici măcar unindu-se-ntre ele,
Ca tine tot n-ar fi de luminoase.

De-aș fi un zeu, te-aș duce în Olimp,
vadă zeii cât ești de frumoasă,
Zeițele moară, și-n scurt timp,
Chiar Zeus te ceară de mireasă...

De-ar fi cad la pat de-o boală grea,
M-aș vindeca dacă din întâmplare
Cineva, poate chiar fără să vrea,
Ți-ar spune-n șoaptă numele, sau tare.

Când voi muri, de n-ai întârzia
La crucea mea să treci, o adiere,
Să nu te sperii că voi învia,
Va fi cea mai ușoară înviere!

Pribeag de-aș fi, prin lumi rătăcitor
Și negăsind un loc de poposire,
Din buzunarul de la piept, un dor
Va fi busola mea de regăsire.

Iar când și fericit o să mai fiu,
Cum sunt acum, nu voi mai aștepta,
Gândindu-mă la tine am să scriu
Ca și când ar fi zilnic ziua ta.

Dac- avea putere, ziua-n care
Tu ai văzut lumina prima dată,
decreta-o mare sărbătoare
Și pe pământ și-n galaxia toată.

De-aș fi avut norocul să te știu
De frăgezică, din copilărie,
O, cât de fericit puteam fiu
Crescut la sân de-această bucurie.

-ți fiu prieten, visa prea mult,
-ți fiu iubit, nici n-aș visa măcar,
Tresar fie și numai de te-ascult,
Iar dacă te privesc, mai rău tresar.

Minune imposibilă și tristă,
Cuminte resemnare, vis ucis,
Atentă spectatoare și artistă
Pe scena dintre iad și paradis...

N-aș vrea să creadă cineva vreodată
sunt îndrăgostit sau delirez.
Nu te-am iubit în viață niciodată;
Te-am adorat... și-acum te venerez!

Iar dacă eu, la rându-mi, pentru tine
Am însemnat ceva sau mai însemn,
Mie din asta nu mi se cuvine,
Și recunosc, măcar un simplu semn...

De-aș fi însăși această poezie,
Ți- mulțumi frumos că mă citești
De ziua ta, rugându-mă să-ți fie
La fel de minunată ca-n povești.

Din viața mea nu vreau te retragi,
-ți pot ura măcar pe-această cale,
Un La mulți ani, alături de cei dragi
Din preajma și din visurile tale!

Eu te păstrez la zi aniversară,
La fel în suflet cum te-am cunoscut;
-ți fie-n viață veșnic primăvară,
Ca-n ziua sfântă-n care te-ai născut!

Nu sunt nimic din ce- fi vrut fiu
-ți mulțumesc pentru că ești. Regret.
Comoara mea din veșnicul pustiu
Pe care-l port în suflet, ca poet!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Drumul spre steaua mea

Rădăcinile mă țin legată
N-am puterea să mă smulg și-aș vrea,
Să mă rătăcesc prin lumea toată.
Nu vrea să m-ajute cineva?

Aduceți un val să-mi surpe malul,
În derivă tot plutesc și-aș vrea
Să-mi găsesc un port să-mi las amarul.
Nu vrea să mă înece cineva?

Aduceți-mi o secure lată
ciopliți din mine toți aș vrea,
fiu crucea unui vis o dată.
Nu vrea să mă poarte cineva?

Aduceți-mi o făclie aprinsă
Rug în noapte devin aș vrea,
Că de-un veac tot ard deși sunt stinsă.
Nu vrea să m-aprindă cineva?

Aduceți-mi un potop de stele
Veșnicia s-o împart aș vrea,
Tot întind tăcut mâna spre ele.
Oare o s-ajung la steaua mea?

poezie de din Drumul spre steaua mea
Adăugat de Cristian TanaseSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Fulg de nea

Un fulg pe mână se așează
m-aș uita le el dar s-ar rușina,
s-ar înroși și poate s-ar salva
prin frig și prin ceața ce se lasă,
i-aș da drumul spre pământ
și ar cadra cu neaua din vânt,
prea rece pentru al ei suflet ardent
și ar deveni un fulg de nea dependent,
l-aș pune la loc rece departe de zăpadă
dar ar sta acolo doar pentru a frapa
cu frumusețea lui de fulg fără apă,
aliena privirile prin tot ceea ce făcea... epata,
am zis să-l strâng cât mai tare-n mână
să se stingă-n lacrimă de tine
s-o pot bea ca atunci sâ rămână
o viață-n suflet de mine,
dar... cineva m-a prins de mână
și mi-a spus să mai stau o clipă
de săptămănă... chiar de-o lună...
până ea singură se va topi
într-o fată cu trăsături de zână..

poezie de
Adăugat de Catalina SmeureanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

S-ar stinge mai curând

S-ar stinge mai curând un cer cu stele
Și apele-ar seca pe orișiunde,
Și soarele s-ar îneca în unde
Și n-ar mai scânteia ca azi în ele;

Și munții mari cu înălțimi rebele
Tot mai curând în haos s-ar ascunde
Decât aș vrea să-mi fac spre-o blondă punte,
Spre-albaștrii ochi, cu dorurile mele.

Doi ochi căprui pe veci -ncătușară,
Ceilalți nici vii în fața mea să-mi pară!
Și nu mă-ncântă părul auriu.

Doi ochi căprui mi-ar lumina și-n moarte,
Căci numai ei mi-s dăruiți de soarte -
Doi aștri peste inimă să-i știu.

sonet de din Sonete, traducere de Pavel Darie
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Anterograd

Mă caută să-mi dea
ceva într-un semn și mai vrea
să-mi convingă un sens
Dar eu duc mâna pe cer
( feresc un nor)
mulțumit și clipesc:
-Ar fi plouat deja..

Și vine să-mi spună
eu sunt THE ONE
sunt cel mai reușit an
și mi-i vrea pe toți
Dar eu îi fac mustăți
și-i pun ochelari
de soare, de oare?

și mă iubește cu ură
din aia, și-ar vrea
să mi se lipească de gură,
cu toată inima mea
Dar eu copilăresc și zic:
-În caru' mare-i unu' mic.
și i-l dedic..

Și ar mai vrea să îmi spună
că n-aș mai putea trăiesc.
Dar eu râd, râd,
râd și nu-mi amintesc.

poezie de (27 februarie 2016)
Adăugat de Florin DinuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Leonte

Dintre sute de dorințe...

Cu pași ușori, sub cerul înstelat,
Îmi doresc ca tu fii lângă mine,
Și totul armonios să se îmbine,
M-aș simți desigur încântat.

Doar o clipă de visare,
Ce mi-aș dori ceva mai mult?
Aș vrea să mă pierd în contemplare,
Privindu-te rămân tăcut.

În ochii tăi căprui, doar o clipă,
Să-mi odihnesc privirea,
Și să nu-mi fie frică,
Că nu le voi citi fericirea.

Nu m-aș mulțumi -ți scriu un vers,
Poeme–ntregi aș vrea să-ți scriu,
-ți dăruiesc o stea din univers,
Tu fii fericită și eu la fel fiu.

Moldova Noua 25 Martie 1967

poezie de
Adăugat de Mihai LeonteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu-ți cer bilet de călător pe ape

Nu-ți cer nimic, dar dac-ar fi să-mi dai
Un râu aprins în apele polare,
-nghețe-adâncul în frânturi de rai,
M-aș face țărm pe chip de așteptare.

De-ar fi să-mi dai oceanul tău de vise,
M-aș umple val pe unde-amețitoare,
Sărut tăcut pe nopțile închise
În ochi uitați pe semne de-ntrebare.

Nu-ți cer nimic, dar dac-ar fi să-mi dai
Romanțe vechi de fluvii infinite,
Voi adormi ades' cu florile de mai
Și-n vocea ta mă voi trezi, iubite.

Nu-i clipă mai sfințită-ntre regate
Decât cea strânsă-n alb de porumbei,
Biletul tău de călător pe ape
L-aș pune preț de veghe în scântei.

O, de mi-ai da și iarna noastră toată,
Ți- plămădi cu mâinile-mpăcarea,
Pe pânza serii, taina dezgropată
Va fi doar glas ce-și strigă depărtarea.

Nu-ți cer nimic, orașul nostru cântă
Chiar de-au plecat fântânile-nzecite,
Suntem doi munți de sare pe orbită
Și știi că n-am ce -ți mai cer, iubite!

poezie de
Adăugat de Gina ZahariaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aș vrea...

Un fulg de nea aș vrea,
În palma ta fiu
Să nu fi fost nimic,
Din tot ceea ce știu.
Și tot ce a fost urât
Sau neadevărat,
Aș vrea să cred e
Un vis ce l-am visat.
Aș vrea să fiu o clipă,
Aș vrea să fiu un gând,
Aș vrea să fiu un zâmbet
Pe fața ta râzâd.
Aș vrea să fiu o floare,
La pieptu-ți să mă ții
Să-mi spui cuvinte calde
Și-ncet să mă mângâi.
Aș vrea să fiu o rază,
Pe chipul tău senin
În zori, de dimineață
te mângâi puțin.
Aș vrea să-ți fiu și luna,
Și soarele aș vrea
Puțin din toate cele
Dacă și tu ai vrea...

poezie de (11 martie 2010)
Adăugat de Mariana SimionescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și dacă ploaia...

Și dacă ploaia s-ar opri pe chipul tău,
Mi-ar crește vise-n palmele bolnave
Și-aș știi atunci că mâinile-ți suave,
S-ar rătăci... alunecand prin părul meu

Și dacă ploaia n-ar cădea în picuri,
Cu ea să-mi seci tu setea de iubire,
Eu te- păstra sculptată-n amintire
Și n-aș mai fi sărac, nimic printre nimicuri

Și dacă ploaia ți-ar spăla sărutul
Cu dorul meu de-atâta vreme dus,
Pierdut în timpuri astrale și răpus,
Ți- fi eu umbra, ce atinge lutul

Și dacă ploaia m-ar îngropa în așternut,
Sperând te visez ca pe-o divină
Precum un muribund ce făr· de vină,
În inimă-ți închis... fi un deținut

Și dacă ploaia iubirii s-ar opri vreodată,
alerga desculț prin anoptimpuri...
plânge amar și-aș cere-n contratimpuri
îmi eliberezi de vrei, iubirea ferecată

Și dacă ploaia nopții s-ar topi în noi,
Am străluci în doi în picurii din stele...
Eu te- iubi... deasupra morții mele,
Ca să renaști în picături de ploi.

poezie de (19 octombrie 2012)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și dacă plouă

Și dacă ploaia s-ar opri pe chipul tău,
Mi-ar crește vise-n palmele bolnave
Și-aș știi atunci că mâinile-ți suave,
S-ar rătăci... alunecand prin părul meu
Și dacă ploaia n-ar cădea în picuri,
Cu ea să-mi seci tu setea de iubire,
Eu te- păstra sculptată-n amintire
Și n-aș mai fi sărac, nimic printre nimicuri
Și dacă ploaia ți-ar spăla sărutul
Cu dorul meu de-atâta vreme dus,
Pierdut în timpuri astrale și răpus,
Ți- fi eu umbra, ce atinge lutul
Și dacă ploaia m-ar îngropa în așternut,
Sperând te visez ca pe-o divină
Precum un muribund ce făr-de vină,
În inimă-ți închis... fi un deținut
Și dacă ploaia iubirii s-ar opri vreodată,
alerga desculț prin anotimpuri...
plânge amar și-aș cere-n contratimpuri
îmi eliberezi de vrei, iubirea ferecată
Și dacă ploaia nopții s-ar topi în noi,
Am străluci în doi în picurii din stele...
Eu te- iubi... deasupra morții mele,
Ca să renaști în picături de ploi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

N-aș vrea să-mi iasă-n cale...

N-aș vrea să-mi iasă-n cale o fată gălbejioară,
Veriga-mi de pe deget să-i vie drept brățară,
Iar coapsa-i descărnată să mă zdrelească rău,
Genunchii ei -mpungă - spinarea-i, ferăstrău,
Dar nici de mii de livre, gigantica jivină,
O vreau cu forme pline, nu munte de slănină...

hexagramă de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dac-aș...

... dac- ști dinainte totul,
fi poate bogat, celebru,
dar n-aș mai fi tot eu, integru
și-n loc de vis, avea totul!?...

... dac- crede totul, orbit
de atâtea spuse, nevăzute,
cu crez, ar fi răspunsuri mute;
când m-aș trezi, fi scârbit!

... dac- iubi neîncetat,
fi doar un naiv; de dus
răsăritu-i un apus
și deci trădarea-i de iertat?!

... dac- munci pe brânci o viață,
așa cum poate fac, voi face;
pe-alții-i îmbrac la patru ace...
manipulatul, eu, paiață!?

... dac- da tot ce am, filotim,
s-ar face coadă fără cap;
ca toți tragă, să nu scap...
și organele să-mi ia, și intim?!

... dac- fi vrut și eu ceva,
mi s-ar fi răspuns; "Nu-i degeaba,
stupid! Că nu știi cum e treaba!"...
și mi-ar fi râs în zeflemea!?

... dac- mima mereu neștiință
și-aș fi un guraliv pervers,
bun pop- fi, în păcate șters
și aș aduna tot, cu credință?!

... dac- fi scris o poezie
doar cu adevăr, fără minciună,
mi s-ar fi spus -"s de pe lună
și-n veci n-a fost și n-o să fie"?

... dac- lua tot de la-nceput,
fără știu nimic ce-am fost,
nu cred c- fi mai puțin prost;
n-aș ști când mor!? Doar că-s născut!

poezie de (3 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Banii... n-aduc fericirea

Pe cât e de paradoxal, așa cum astăzi omenirea,
Convinsă de un fapt real, banii n-aduc fericirea,
Se zbate,-aleargă clocotind, având probleme foarte mari
La gândul ,-ntr-o zi, muncind, vor deveni milionari,

La fel și eu, săptămânal, pensionar de meserie,
Cu-al meu noroc congenital iau un bilet la loterie,
Căci tot mereu cum socotesc, nu-mi pare-a fi o aberanță,
Câțiva mangoți de investesc într-o asemenea speranță,

Și-n special, pentru covrig, o șansă nu cred există
În viața mea ca să-l câștig dacă nu sunt înscris pe listă,
Jucând de ani, perseverent, aceleași numere cu gândul
Ca vreodată, evident, îmi va veni și mie rândul,

De aia mă și îngrozesc, ce-oi face când voi câștiga?!...
Nici vorbă c-am să construiesc veceuri pentru bafta mea!
Însă, cu-atâtea milioane, probleme grave s-or ivi,
Căsuța mea cu trei șoproane, confort nu-mi va mai oferi,

Iar tărăboanța, un Fiat, cadou de la bunicul meu,
Părându-mi mic și demodat, l-aș da precis la vr'un muzeu,
Ca să nu zic de Leana, care, ce-i drept, nu e ca-n prima zi,
Pe lângă o Lenuță "mare", mii de cusururi i-aș găsi...

Și-apoi, mai mare mi-este teama, de-aș câștiga un sac de la bani,
Gândind ce șoc ar fi pe mama, și de trăit mai are ani,
Dar cel mai mult m-aș oftica pe-amicii mei ce, în neștire,
Ar chefui, s-ar bucura... pentru a mea nefericire.

poezie satirică de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă s-ar vinde moartea...

Dacă s-ar vinde moartea la liber ca făina
S-ar așeza la coadă ciorchini sinucigașii
Ca-n zilele în care patronii dau chenzina
Înnebunind de-a dreptul, de drag, prăvăliașii

S-ar duce vestea-n sârme de telegraf, în plicuri,
Din gură-n gură, -n goarne, în portavoci stridente
Gazetele n-ar scrie și altceva, ce dricuri
Ar meșteri rotarii ciuciți sub sentimente

Groparii ar da orții să-și cumpere cazmale
Și târnăcoape scumpe aduse pe galere
Din țări închipuite alături de pocale,
Bijuterii din aur, turcoaze, rom, himere

Un cimitir pământul s-ar face peste noapte
Și cerul s-ar preface tot în pământ, copacii
Ar crește cruci cu frunze, la nord de miazănoapte
În loc de lună plină ar râde vârcolacii

Așa dă-o, Doamne, ca-n vremuri de restriște,
Mai bine pe cartelă, s-apuce fiecare
Și să rămână veacul ce vine o miriște
Care visează leșuri, o mută așteptare...

poezie de din Eu, Nietzscheanul
Adăugat de Augustin NicolaeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Care a fost cea mai mare avalanșă din lume? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook