Numai lunea
El știa dar n-a vrut. Nu ne-a
Mai spus taina pasămite
Că veneau din comos vite
Și pășteau noaptea pășunea
Dar tu stai cu ochii-n bagdadie
Și când plouă, nu te mai ferești
Că, se schimb' pereții în ferești,
Ca prin anul nu știu care mie...
A-nghețat caloriferul iarna
Iar n-ai bani să cumperi foc de lemne
Că dacă citeai mai bine-n semne,
Nu mai părăseai povarna
A-nghețat caloriferul. Tufă
tufu și aerul de pâslă
Că mâna dreaptă mi se face vâslă
și-aș lovi pe știu eu cine-n scufă
Dar nu mă revolt. Nici nu instig
toată viața mi-am văzut de treabă
Dacă vin "băieții" și mă-ntreabă,
Mie-mi place să trăiesc în frig
Asta e damblaua mea: ascult
nu te iau de guler. Nici de piept
Am îmbătrânit și tot aștept
meritul cămășii de in cult
Înflorește iarăși busuiocul
ca un semn de trecere prin ginți
Regi de treflă stau în rând cuminți
așii de caro să-și facă jocul
Doar o carte: cine-o știe
înflorise ca o glastră
și-am tăcut. Din mintea noastră
când zbura o farfurie
Toate astea numai lunea
se-auzeau din zbor copite
Că veneau din cosmos, vite
invadându-ne pășunea.
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre spațiul cosmic
- poezii despre schimbare
- poezii despre revoltă
- poezii despre ploaie
- poezii despre noapte
Citate similare
Totul e o curgere
moto: Numai vardistul zâmbește cazon
A văzut el în viață mai multe:
Baluri, conace, chestii... oculte
- Circulați. Bună seara. Pardon!
---------------
Cum s-ajungi la bunăstare
Când pui lipsă peste lipsă
Și povara pe cel mic, să
Nu iasă din ascultare?!
Ce folos că ai o floare
Dacă n-ai butonieră
Să faci și tu carieră
Să nu stai cu ochii-n soare?
Lipsă ici, lipsă acolo
Că tot schimbi una cu alta
Dacă n-are pește balta
Dați-mi scripca lui Apollo!
Bună ziua dulci altețe
Umblă canguri după ranguri
Și când ies din ganguri, granguri,
Se opresc și dau binețe
La nevoie nu ai voie
Să te plângi că o duci greu
Dacă nici un cimpanzeu
Nu-l cunoaște pe nea Goe
Și nici legea nu permite
Nimic fără aprobare
Că-i mai bine, la rigoare
Să n-ai foc de pus sub plite,
Să n-ai oala ta de ciorbă
Că motivele sunt varii
Și când chemi de la avarii,
Fără bani, nu scot o vorbă
Și cu toate astea, totuși
Domnii noștri tot prosperă
Lăcomia de panteră
Nu e un buchet cu lotuși
Lumea noastră se adapă
Din mai multe legi odată
Pentru care viața toată
La un semn, curge pe apă
Nimeni nu ne dă dreptate
Ce-am furat, am furat singuri
Chiar și corzile de ringuri
Și râvnim la echitate
Și atunci mă-ntorc și zic:
N-ai prințip, n-ai nici morală
Că ce-am învățat la școală
A rămas un mizilic!
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre legi, poezii despre dreptate, poezii despre învățătură, poezii despre școală, poezii despre zâmbet, poezii despre zgârcenie sau poezii despre seară
Poate nu știți că diseară...
poate nu știți că diseară
vor veni la cină oamenii de ceară
cu trăsuri de apă și arlechini de lemn
coborând în suflete solemn
să te întrebe ce mai faci
dacă ai învățat să taci
să vadă ce mai zici
despre cele mari, despre cel mici
despre bani, despre guverne
lumea doarme așa cum își așterne;
să nu le zici nimic, nu le sta împotrivă
că dacă răzbate cine știe ce derivă
vântul dinspre fisc, mai bine du-ți mâna la plisc,
să nu se lase cu colivă!
n-o mai căuta pe doamna ta de pică
a plecat care va să zică
era pe stradă, făcea autostopul
să-și cunoască și ea horoscopul
că te-a scos din cărți dar n-a vrut să-ți spună
că nu te (mai) așteaptă nici o veste bună!
iart-o că și ea a vrut să-ți facă felul
dacă n-o-ntâlnea pe doamna cu cățelul;
haina este coaja, principal e miezul
ce-ai să faci dacă lipsește titirezul?
o să dai din mâini fără nici un spor
lozul tău a fost necâștigător!
toate astea par poate superstiții
dar nu știi cine sunt ăia fericiții
care toată viața au tras și trag, și trag
și mai și rag...
poezie de Ion Untaru din manuscris (2015)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre mâini, poezii despre vânt, poezii despre vestimentație, poezii despre superstiții, poezii despre suflet sau poezii despre somn
Nu mai știu
Nici nu mai știu de ce, în seara când
Am stat cu tine-n brațele din gând,
Făcusem foc înalt la ceas târziu,
Căci nu era nici frig și nici pustiu.
Erau atâtea stele peste noi
Și peste cortul nostru din zăvoi,
Atâția greieri într-un singur cânt,
De mă credeam în Rai, nu pe Pământ.
Mă-ntreb și-acum de n-o fi fost un vis
Ce mi-a rămas adânc în minte-nscris,
Dar nu mai știu nici dacă ne-am iubit
Sub stele,-n cort, și nici cum am dormit.
Ce știu cu siguranță, e că eu,
Te văd tot mai frumoasă,-n visul meu,
Și îți aștept sosirea cu nesaț
În nopțile când îmi adormi pe braț.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre înălțime, poezii despre stele, poezii despre siguranță, poezii despre religie, poezii despre rai sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Picături de poezie
Picături de poezie
Dacă ai pune frunza
să facă poezie,
atunci frunza
cu ce oare ar scrie?
Nu știe nici ramul,
nici codrul nu știe
în freamăt și-n valmă,
cu ce oare frunza ar scrie
când iată, aproape-i de toamnă.
Dacă ai pune iarba
să facă poezie,
atunci iarba
cu ce oare ar scrie?
Nu spune cuvinte,
crește, se ofilește,
se frânge-n două,
cu ce oare iarba ar scrie
când uite, vara trece
și nu mai plouă.
Dacă ai pune steaua
să facă poezie,
atunci steaua
cu ce oare ar scrie
de acolo, din nemurirea ei?
Numai Dumnezeu știe
care-a facut-o ca pe noi din iubire
și din dor de poezie.
Dacă ai pune Fiul Lui
să facă poezie,
atunci Fiul de pe cruce
cum și-ar scrie poezia?
Nu știe nici Maica Preacurată Maria,
nu știe nici Pilat
cel pe mâini spălat,
nici Baraba cel vorbăreț,
nu știu nici oștenii romani
care fac de pază
și se-ncălzesc la foc.
Știu însă totul
cele doua cuie
bătute în palme,
dar ele nu pot scrie
din care și ani mai cad
picături de poezie.
Inviato dall'app Tiscali Mail.
poezie de Iurie Bojoncă (2021)
Adăugat de Iurie Bojoncă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre vorbire, poezii despre toamnă sau poezii despre păduri
Farniente
moto: Ca un pașă stau în vârf de pat
Plin de griji să nu fac vreun efort
Zăvorât în mine ca-ntr-un fort
De când îl știu, asediat
--------
După masă de sătul
Mă ascund în așternut
Dacă dorm, să dorm destul
Relativ și absolut
N-am nici păsări, n-am nici vite
Numai șapte cățeluși
Ceea ce vedeți, permite
Lâncezeli de trepăduș
Stau așa culcat pe spate
Parc-aș da cuiva cu tifla
Mulțumit pe jumătate:
Nu-mi mai fură nimeni chifla!
Nu-i ce mi-am dorit să fie:
Nici pe-alese, nici pe vrute,
Nici iaurt și nici piftie
Fiindcă jocurile-s făcute
Nu știu cum devine cazul
Că mi-am dat cu stângu-n dreptul
Foarfecele și macazul
Soarta prostului, deșteptul!
Nu-ntorc cheia de la tindă
Că Negruța-mi stă la ușă
Străduindu-se să prindă
Haimanaua de căpușă,
Care-i face zile negre
Și se mursică de zor
Că insectele integre
Se amuză-n lumea lor
Și-aș dormi. Invidia
să vă dea la toți în pârg
Fiindcă somnul nu mi-l ia
Nici un cioflingar din târg.
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre relativitate, poezii despre păsări, poezii despre prostie, poezii despre negru, poezii despre mulțumire sau poezii despre lactate
Cel mai urât
moto:
Domnișoară, eu n-aud ce zici
Că pe la noi plouă cu broaște
Privește tabloul și hai, recunoaște
Că asta e coada altei pisici!
-------------------------------
Îmi pun cravata, îmi pun și vesta
Și ies seara să mă plimb
Cu bastonul prin olimp:
Sunt cel mai urât din orașul acesta!
Eu știu ce înseamnă fiesta
Când taurul vieții prins e de coarne
Și spaimele țipă să nu te răstoarne:
Sunt cel mai urât din orașul acesta!
Se uită nevestele lung după mine
Bărbații-nțelepți le imită
Și urbea cu toată se-agită
C-atunci hotărăsc: e mai bine,
Că cel care trece un test, a
Comis o dovadă în plus
Suport și afrontul adus:
Sunt cel mai urât din orașul acesta!
E drept că nu sunt cel mai deștept
Dar poate nu sunt nici cel mai prost
Când nu mă găsește beleaua în post,
Ca omul onest, o aștept
Îmi place și mie siesta:
Cafeaua, luleaua, nevasta
Dar mă deprimă ideea aceasta:
Să fiu cel mai urât din orașul acesta!
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre soție, poezii despre oraș, poezii despre căsătorie, poezii despre tauri, poezii despre superlative sau poezii despre spaimă
Nu știu
Nu știu, Doamne, să mă rog mai bine,
Nu știu, Doamne, să Te chem mai mult,
Nu știu, Doamne, dacă ești cu mine,
Nici nu știu de știu să Te ascult.
Știu atât: să Te privesc întruna,
Să mă cânt la cer de dorul Tău,
Să Te-aștept când licărește luna
Și să strig când bântuie cel rău.
Nu știu să mă-nchin cu voce tare,
Nici nu știu să plâng dacă mai pot
Ți-am cerut doar milă și iertare
Și-am venit cu sufletul cu tot...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre plâns, poezii despre iertare, poezii despre dor sau poezii despre bine și rău
Cafeaua de dimineață
raze calde, blânde suliți
soarele-mi trimite cu dulceață
la cafeaua mea de dimineață
și liniștea domnește peste uliți
întrebări cu multe brațe
dacă am sau nu resurse,
mă împing spre multe curse
și sunt gata să mă înhațe
din cafeaua mea amară
sorb un optimism robust
dăltuit în piatră, bust
parcă m-aș vedea într-o doară;
dar când știu că vine iarna
și că nu am pălărie
parcă zic atuncea: fie,
tot mai bună e povarna!
suta grame, nu simți frigul
te încălzești și fără lemne
noaptea scurtă și pesemne
dimineața, cucuriguu!
poate-o să-mi iertați de glumă
fiindcă-am vrut să ies din cerc
cu-o năzbâtie și încerc
să nu fac prea multă spumă!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dimineață, poezii despre umor, poezii despre optimism, poezii despre metrologie, poezii despre lemn, poezii despre iarnă sau poezii despre greutate
Joc de iarnă
Dacă ning și vezi că tac, cu sufletul te strig,
ia aminte!
(și pune-n vatră lemne,
în jocul nostrum, în care nu ești, se face frig...)
în agonia iernii ni-s trupurile sfinte
nu știu de ce-ntorc luna pe toate părțile
(de ce cuvintele
cu care scriu sunt ace de brad
ce scrijelesc în piele!
din a noastră poveste nu se iese ca din alte povești...)
focul naște-n zăpadă culori nepământene...
știu și când umbli peste tot în mine
și cum în lacrimă nu mă gasești,
cu sufletul te strig
noi vom sfârși sugrumați de troiene!
De-aceea ard în fereastră un bob de tămâie
nu știu cât din mine îți mai curge prin vene...
în palmele noastre văd urme de cuie
așa mă provoc, eu! rănindu-ne
și stând agățați cu sufletul de stele
cine-mi mai hrănește sângele? strig...
(aprinzi sau stingi un foc, lasă semne...)
poezie de Daniela Pârvu Dorin din Poezie si pandemie, Amprente (7 ianuarie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre zăpadă, poezii despre trup și suflet, poezii despre sânge sau poezii despre sfinți
Superstiții
Că-i marți și treișpe n-ar fi bai
Și nici că un cotoi
De prin al Iadului serai
Prin față-mi trece-apoi,
Dar să îmi spună mie Ea
Să merg mai cătinel,
Că-s toate semne și-aș putea
Să mă gândesc nițel?!
Păi... mă gândesc, dar cum să fac
În spate câțiva pași?
Marșarier? Oi fi eu Rac,
Dar, ca șofer, mă lași?
Mai știu credințe, câteva,
Da'-s toate fără rost,
Făcute, parcă, doar să stea
Cuminte... omul prost.
Sunt multe, n-am să vi le spui,
Că par de-apocalips,
Și nu mai știu nici ce făcui
De-mi pune mâna-n ghips.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre raci, poezii despre iad sau poezii despre automobiliști
Numai una
Lasă-mi numai una
Din nopțile toate
Amiroase luna
A singurătate
Ci dacă mă văd
Admirând stingher
Ca la un prăpăd
Cum plouă din cer,
Auru-n șuvițe
Pentru plete lucii
Prin livezi și vițe
Cântă iarăși cucii;
Și tu poți să mergi
În altă galaxie
cu oglinzi. Să ștergi
(Ce profilaxie!),
Rănile ca semne
Ce-au să ni se-ntâmple
Morții noastre demn e,
Să ne bată-n tâmple.
Și-ai să-mi trimiți vești
Eu le voi percepe
Când bat în ferești
Luceferii de pe,
boltă. Și-am să spun
oamenilor: - Vai,
Mai bine nebun
Mă nășteam și-ncai
Le strigam amare
Vorbele spășit
Tragică eroare
Mitul s-a sfârșit!
Ori așa, întruna
Nopțile, cu toate
Că le știe luna
Îmi sunt numărate.
Una numai lipsă
Aș putea să-ndur
Și dacă nu-i chip să
O obțin, o fur!
Dă-mi din nopți atâta:
Una care-ți cer
Rugăminți, a câta
Ultima, Prier
Mi-o va da. Și darul
Cade-mi rău. Sau nu-mi,
Ca din calendarul
Unei alte lumi.
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tragedie, poezii despre singurătate, poezii despre sfârșit, poezii despre păr, poezii despre nebunie sau poezii despre muzică
Am ăncercat
Am încercat s-ating nemărginirea
Cu degetele, dar le-am răsfirat
Și printre ele mi-a scăpat iubirea
Dar nu-i nimic, măcar am încercat.
Când ochii mi i-am ridicat spre cer
Și-am încercat să văd prin infinit,
Nu am făcut decât să bâjbâi în eter,
Dar nu-i nimic, măcar am îndrăznit.
Apoi m-am desfăcut la piept
Și inima bătând ți-am dăruit
Iubind! Credeam că-i înțelept
Să mi-o-ngrijești..., măcar am năzuit.
Te-am imortalizat prin vers, în timp,
În inimă, în ceruri și-n eternitate...,
N-ai auzit și-am început să țip,
Dar nu-i nimic! Le-am încercat pe toate.
Și din adânca mea simțire
Adesea, când mă emoționez,
Din ochi curg lacrimi de iubire,
Dar nu-i nimic! Eu nu mă rușinez.
Am râs și-am plâns și am iubit
Profund, fierbinte și curat,
Eu toate astea le-am trăit
Mereu. Măcar am încercat...
Din vise am creat realitate
Și în realitate am visat!
Știu, nu le-am împlinit pe toate...,
Dar nu-i nimic! Măcar am încercat!
Am fost, cred eu, acea femeie
Pe care și-o dorea orice bărbat,
Tu ți-ai dorit o altă odisee,
Cu mine nici măcar n-ai încercat.
Din tot ce-ar fi putut să fie,
Din toate cele ce le-am dat,
Putea atâta frumusețe ca să fie...,
Dar ce păcat! Tu nici n-ai încercat...
poezie de Florentina Mitrică (12 septembrie 2017), traducere de Florentina Mitrică
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre inimă, poezii despre dorințe, poezii despre înțelepciune, poezii despre început sau poezii despre versuri
V-am trimis curând o carte
V-am trimis curând o carte
Și smerit aștept răspuns
Care nu a mai ajuns
Nici întreg și, nici în parte
Dar maestre, nu se poate
Orice simplă uzurpare
De prestigiu, nu mai are
Circumstanțele ei, toate
Și mă-ncarc atunci de vina
C-am pus mâna pe condei
Supărându-i pe ahei
Și oprind în geam, lumina
Vă eliberez de facto
Admițând fără efort
Că speranța din acont
Valorează cât exact, o
Deziluzie sau pistă
Care n-a ajuns la artă
Casa cu fereastra spartă,
Poate nici nu mai există
Vine timpul și se duce
Fără nici o remușcare
Numai nouă ni se pare,
Că punem la toate cruce
Bate vântul în ferestre
Și mă-ntreabă: Îi dau voie
Ca să strige el, Ahoe,
Și-apoi: Salutări, maestre?!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre vinovăție, poezii despre smerenie, poezii despre existență, poezii despre cărți sau poezii despre cruce
Zâmbet învelit într-o lacrimă de mamă
Auzi mama
deseori stau așa cu tâmpla
sprijinită de cele două degete
pe care ni-le ridicam
în semn de jurământ
atunci când
mă întrebai dacă am mințit
sau nu când mai inventam
câte o scuză
la gesturile mimate
pe care știu că
nu îți erau pe plac
știu că tu mă privești
de acolo de sus și mai știu că
uneori spartura cerului
e mult prea mică
pentru a mă vedea
așa cum sunt
știu că au trecut
mulți ani de când
te-ai întâlnit cu Dumnezeu
și de venit înapoi
n- ai mai venit și
nici semne
nu mi-ai mai dat
deși știai că am nevoie
doar de tine și nu de bani
și de alte lucruri pe care
tu le ai iar eu nu...
acolo tu ai de toate mama
și eu doar câteceva pe aici deși inflația mi-a înghițit și
ultimul bănuț pe care
l-am strâns pentru cadoul
de ziua ta
să știi că nu pot să ți-l mai dau și
ce rost ar mai avea dacă tu
nu ești niciodată lângă mine...
iartă-mă mama
nu nu asta am vrut ca să-ți spun...
am vrut doar să te invit de ziua mea care va fi
pe aprilie 4...
spune-i Dumnezeului tău
că ți-ai lăsat un copil pe pământ și că
ai vrea
să-i trimiți un zâmbet
învelit într-o lacrimă de mamă
și nimic mai mult...
da mama
știu că poate ar fi mai bine
să nu îți spun despre
lipsurile mele de aici și
să îți spun doar că
te iubesc
și că
am îmbătrânit de când
te tot aștept...
nu nu îți face griji
dacă Dumnezeul tău ar fi cinstit cu mine
te-ar lăsa să-mi trimiți
cadoul promis chiar dacă
nu va ajunge pe 4 anul ăsta
pentru gest i-aș mulțumi
sau mi-aș împreuna
cele două degete și
l-aș întreba
când m-a mințit ultima oară...
iartă-mă mama
gestul meu ar fi
unul de dragoste...
poezie de Teodor Dume (4 noiembrie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre mamă, poezii despre ziua de naștere sau poezii despre trecut
Printre anotimpuri
Sunt tot mai multi, azi, ghiocei la tâmple,
Zăpezile încep să se aștearnă.
Ce să aștept? Ce-o să se-ntâmple?
O să mă pierd sub fulgii ce-or să cearnă?
Mi se preschimbă primavara-n toamnă
Și din frumoasa-ceea răsfățată
Cât te aștept, eu mă transform din doamnă
Într-o bătrână, tristă, resemnată.
Din verile fierbinți de-odinioară
Și din apusurile-acelea sângerii,
Din serile când le priveam, fecioară,
Azi cerurile-s reci și cenușii.
Se încălzește, dar mi-e tot mai frig,
Și tac visând, prin vise-s calatoare,
Șoptesc, în sinea mea te strig,
Prin anotimpurile mele trecătoare.
Iubeam și eu zăpezile-n copilărie
Ninsoarea azi abia se mai întâmplă,
Dar iarna ce pe-afară e pustie
Îmi ninge mie, fulgi, la tâmplă.
Mă sperie că fulgii or să cadă
Necontenit, mereu, deasupra mea,
Și-am să adorm înfrigurată în zăpadă
Și n-ai să știi și nu m-oi căuta.
poezie de Florentina Mitrică (20 februarie 2021)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare, poezii despre anotimpuri, poezii despre virginitate, poezii despre vară, poezii despre tristețe sau poezii despre sperieturi
Lupii stau la capete de poduri
trăim de-o vreme numa' în coduri
ca un boxer intrat în clinci
toată viața tragi în chingi
dar nu trecem dincolo de poduri
eu te detest, tu mă urăști
care truc și care trac
ar mai putea veni de hac
comandorilor de găști?!
atmosferic ori geografic
cod de ploaie, cod de frig
la orizont un biet covrig
mărește hărmălaia în trafic
cheia n-a fost o deviză,
trandafirul sau săgeata
ne-au împotmolit și gata:
că nu mai ieșim din criză!
c-a fost rău sau c-a fost bine
ne-am săturat de-atâția... escu
iar la urmă ne-am ales cu
ce să mai zic, știți voi cu cine!
trăim de-o vreme numa' în coduri
ce să faci să te ferești
cu noroiul din ferești
și lupii care stau la capete de poduri?
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre poduri, poezii despre lupi, poezii despre geografie, poezii despre criză sau poezii despre atmosferă
Iubirea vine de la Dumnezeu și se întoarce tot la Dumnezeu. În rest, când vreau să zbor, mă apuc și scriu. Nu știu dacă scriu bine, dar, în general, textele mi le scriu singură. Nu știu dacă sunt poezii, dar puțin fior poetic, acolo, tot au! Îmi place și fac asta cu toată ființa mea. De fapt, în momentul în care nu voi mai putea face asta, înseamnă că voi muri.
citat din Dida Drăgan
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zbor, citate despre poezie, citate despre religie, citate despre moarte, citate despre iubire sau citate despre Dumnezeu
Declin opalin
Mă-ntrebi deseori cine sunt,
Te-ntreb deseori cine ești...
Mai spune-mi, te rog, un cuvânt,
Atunci când privirea ferești.
Prin tine, o urmă-i lăsată
De pașii de prunc, alergând
Pe-o plajă pustie, curată,
Nisipul din noi adunând.
Și luna mi-e soră de sânge,
Și vântul mi-e frate de ploi,
Iar ochiul meu râde sau plânge,
Găsind drumul drept înspre noi.
Și pactul cu noaptea l-aș face,
Să știu că-mi vei fi numai zi,
Dar noaptea pe tine te place
Și rodul din noi va plesni.
Doar pentru că vara e vară,
Când este în mine și-n noi
Și noaptea mi-e soră de seară,
Și vântul mi-e frate de ploi.
Par toate că ne separă,
Dar toate ne-aduc înapoi.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre plajă sau poezii despre ochi
Soluție
Vine viscolul și gerul,
A-nghețat caloriferul!
- Las, când vin facturile,
Vă găsesc căldurile!
epigramă de Nicușor Alecu-Murgești din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre ger sau epigrame despre viscol
Doar nebunii
Mai pune mă' mâna pe-o carte
Rafturile gem, uite se rup
Viața e ca o închisoare și la zdup
Nu poți să ai de alta parte
Tainițele se desprind din tine
Uită-te nisipul cum îți cură
Acadelele car îți ies din gură,
Mai bine le-ai fi înghițit, mai bine
Ia cartofii de pe jar că trag în lună
Doar nebunii pot să scrie poezii
Uită-te în oglindă, nu te mai hlizi
Când lumina umbrele-și adună
Pune întrebări, află cine ești
Semnele coboară peste noi de sus
De ce ești în stare, cine te-a adus
Aici unde plouă noaptea prin ferești
Lasă-le să zboare celelalte trebi
Toacă-le mărunt până se pierd
Vorbele cu care crezi că te dezmierd
Vin de la străinii despre care întrebi
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip sau poezii despre gură