La moartea unui corupt
Azi, la locul de vecie,
Fără număr, salve-am tras.
Căci în urma lui, se știe,
Numai "tunuri" au rămas.
epigramă de Costel Stancu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
La margine de hău
Ne-au rămas satele pustii și reci
Și-n urma lor se stinge un popor...
Ne-au rămas sufletele fără viitor,
Iar capetele de pe umeri, seci.
Ne-au rămas numai amintiri,
Pe când credeam c-o să rămână
Tot neamul nostru prins de mână,
Într-o lume a fainelor trăiri.
Ne-a rămas numai să plecăm,
Către străini să ne luăm zborul...
Nu mai avem la ce da cu piciorul,
N-a mai rămas decât să ne cărăm...
Ne-a rămas numai ce-au vrut ei...
Aceste trupuri fără de conștiință!
Mai greu să scapi de neputință,
Când legile i-au transformat în zei...
Ne-au vrut exact cum am ajuns,
Cum nu s-ar fi putut mai rău...
Ne-au vrut la margine de hău,
Și-au reușit: le-a mers ca uns.
Ce "bravo" sunt acești mișei
Și ce de plâns suntem noi, restul,
Dacă-am ajuns să picăm testul
De-a fi mai presus decât ei.
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (27 august 2019)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă doare capul. O să mă duc la familia Arăpaș, să-mi găsesc culcuș moale în iarba înaltă a grădinii. Odată culcat, o să număr un timp stelele. O să număr stelele până o să ostenesc. O dată ostenit, o să adorm. O dată adormit, o să dorm somn fără vise. Mâine dimineață mă voi trezi cumintea limpede.
Zaharia Stancu în romanul Pădurea Nebună, Editura Cartea Românească -1974
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Satra" de Zaharia Stancu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Doamnei Any Drăgoianu, care nu mai știe câte cărți a scris
Dac-o-ntrebi - de vrei gâlceavă! -
câte cărți a scos pe țeavă,
îți răspunde peste umăr:
- Fără număr! Fără număr!
epigramă de Janet Nică
Adăugat de Janet Nică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Textul original este scris în limba română.
Tunuri mari au dat doar câțiva. Dar cu pușca a tras aproape fiecare.
aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existențial (2017)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Evoluția umană
Deși pe internet prezenți,
Originile nu ne cruță,
Căci suntem încă dependenți
De vechea coadă de maimuță.
epigramă de Costel Stancu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Contează treptele care în urma noastră rămân, căci nimeni în lumea asta nu a urcat cu adevărat, fără să știe cum se coboară mai întâi!
Viorel Muha (august 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și vom fugi din somn în primăvară
adună-ți rădăcinile din timp
și lasă frunzele să-și caute norocul
noi doi ne-om strânge cerul din priviri
și ne vom căuta prin vise albe locul
cu șoapta buzelor îți îmbrac umbra-n taine
și-n aburul privirii te ascund
în palmă îți strâng urma nedospită
și în uitare te răpesc. eu trup, tu gând
te-aștept să înverzim printre ecouri
și înserarea să ne-acopere uitarea
în vise te-am zidit pentru vecie
și din cuvinte-am zămislit cărarea
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trenul
Cândva, demult, la început de vară,
tu te-ntorceai cu-n tren necunoscut,
te așteptam, dar nu te-am revăzut,
căci trenul tău nu mai oprea în gară,
se îndrepta către un alt ținut.
Ploua și noaptea se lăsa afară,
iar eu călcam peronul abătut,
din zări venea un cântec de fanfară
în urma trenului, deja pierdut.
Și ani de-a rândul, așteptând în gară,
fără să cred, deodată te-am văzut
am tresărit și te-am privit tăcut,
venea din zări un cântec de fanfară,
tu mă-nrobeai c-un zâmbet absolut,
iar eu, rămas în urma ta afară,
am plâns până târziu și m-am zbătut
căci trenul a rămas pe veci în gară,
dar tu erai doar visul meu pierdut.
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine (2017)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taine: fără număr!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (3 februarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Consultație
Dacă-i ceva periculos,
Să aflu, doctore, insist;
Căci m-am culcat om sănătos
Și m-am trezit... epigramist!
epigramă de Costel Stancu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Artizanul aparenței
Te visez în versuri
dar te simt în proză
iubirea-ți eresuri
crește într-o roză
Te visez și-n proză
noapte fără număr
stele-n supradoză
iar îmi pui pe umăr
Iubire fără număr
tu visezi eresuri
eu abia de-ți cumpăr
c-un vis două versuri
Să te-adorm în proză
a naibii nevroză
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (7 ianuarie 2004)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.În livezile...
În livezile din mine
Fructele au dat în copt
Pe cadranul dimineții
Ceasul bate ora opt.
Numai drumurile aleargă
Fără de popas,
Căci din tot ce-a fost mirific
Numai ele -au mai rămas.
poezie de Adina Stanciu din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodență "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La locul tău
Te pun din nou la locul tău,
În rama veche, cu picior,
E ca și cum n-ai fi plecat
Și n-aș avea păreri de rău.
Am scos o ușă din țâțâni
Și-am aruncat gunoiul strâns
De-aproape de treizeci de ani:
Minciună și putreziciuni.
De m-aș trezi: să fi fost vis!
Poate-aș țipa de frica lui,
Coșmar hidos, vătămător,
Surpare-n spaimă și abis.
Te pun din nou la locul tău
Și asta îmi va fi de-ajuns:
Să număr anii ce se scurg
Fără să am păreri de rău.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai Dumnezeu poate zâmbi pentru că numai El știe ce va urma să se petreacă.
citat din Desmond Tutu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Let There Be Light Hardcover" de Desmond Tutu este disponibilă pentru comandă online la 32.99 lei."Tunuri"
La Peleș, tunuri am privit
Și în cazărmi le vezi frecvent
Dar nicăeri nu s-au găsit
Cum cele trase-n parlament...
epigramă de Dan Căpruciu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un singur mine
Dezbrăcați-mă!
Luați-mi mintea și trupul
Atât mi-a rămas un gol rece,
Un punct de aer, un strop de apă,
Apă ce simte,
Apă ce-și schimbă forma din real în ideal.
Dezbrăcați-mă!
Luați-mi ochii și buzele
Atât mi-a rămas un chip mut și orb
Ce prinde-n mână fiecare clipă
Și-o pipăie fără să știe ce-i.
Dezbrăcați-mă!
Luați-mi lacrima și visele
Căci tot ce am e iluzie simplă
Iluzie la viață
Ce s-adapă din suflarea mea.
Dezbrăcați-mă!
Luați-mi sufletul greu
Căci rămân un fir de nimic,
Dar vă rog nu-mi luați nimicul
Căci el surprinde un singur mine
Ce rămâne fericit.
poezie de Anabella Eliza Cotovanu din Complotul simțurilor (iunie 2010)
Adăugat de Anabella Eliza Cotovanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Melancolia
Pribeag în ochiul serii și pustiit sub pleoape,
Cum urma ce-ar rămâne dac-aș păși pe ape,
Mă doare steaua stinsă ningând peste câmpii
Și umbra care-aleargă rotită sub călcâi
Și toamna asta lungă ce m-a lipsit nuntirii,
Vânzându-mi puritatea la bâlciul amintirii,
Ăst diavol ce mă scurmă și-mi sapă-n sânge gropi,
Să mă-nmormânt în ele eu singur, fără popi,
Să nu mai știe nimeni că-n trupul ăsta mut
Un neastâmpăr tandru de viață a-ncăput,
Nici lacrima-nnoptării din ochiul meu mijind
Să n-o mai știe nimeni, căci s-a născut murind!
Îți scriu și-atâta larmă se pune între noi,
Încât te văd prin beznă cum te prefaci în sloi,
Încât pe axul lumii se prăbușesc planete,
Iar stelele-și duc raza în sferele secrete.
Îmi pare că în giulgiu de păsări negre trec
Prin sunetul trompetei tristeții greu și sec
Și nu mai știu oprire și nici că am plecat,
Cum locul tăieturii unui copac uscat!
Ce râvnă, ce priință să tămâiesc în zori,
În locul tău din carne, în locul tău din nori?
Zburătăciri de umbre prin colb încep să sune...
Când sufletul ți-l dărui, în loc ce mai poți pune?
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Referințe
tot aceiași mai ești
chiar și-n vaga oglindă
ca atunci în povești
parcă intri în tinda
casei mele plăpânde
în pustia, în recea
cu obloanele-i blânde
undeva printr- a zecea
și rămâi peste noapte
să sfidam scrisa soartă
sângerând vișini coapte
din copac de la poartă
numai vie în floare
în întreaga grădină
dac-ai ști cât mă doare
în străfunduri retina
dac-ai ști ce tristețe
melancolic o viață
a jucat cu finețe
rolul ăla, de soață
dar oricum nu se poate
sunt bunel, ești bunica
ai nepoți și nepoate
iar eu am nepoțică
dar în fine e soarta
ce ne-a tras pe vecie
că pe linie moartă
că pe alta mai vie
ne-a rămas amintire
și cuvinte nespuse
și adânc în privire
de martiri, nesupuse
au rămas și dorințe
lângă pragul veciei
excluzând referințe
ce n-au fost să mai fie..
poezie de Iurie Osoianu (21 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Felicitări fără număr, onorabile Prezident, că tare mișto ai mai driblat poporul!
Costel Zăgan în Made Mister Cațavencu (MMC) (8 septembrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Obligație la nuntă
N-a mâncat și n-a bàut
Și-a filmat... cât a putut...
La "dar", fu bătut pe umăr:
- Fără număr, fără număr...
epigramă de Constantin Enescu (8 noiembrie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.