Razbunarea cramei

Am zarit-o, dat-am iama,
Multe vedre am sorbit,
Cand am parasit-o, crama
Drept in membre ne-a lovit.

epigramă de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfoza

Anii trec pe rand si-n noapte,
Cand e vremea de iubit,
Ale gurii calde soapte
Se transforma-n... sforait.

epigramă de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decebal Traian Remeş

După cum se ştie-n lume,
Decebal ne-a dat strămoşi,
Iar Traian ne-a dat un nume
Şi doar Remeş caltaboşi.

epigramă de Ioan Fârte din revista "Epigrama" (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţară de mămici şi bebeluşi

La sărbătorile-actuale
Sunt multe mame şi copii
Ce vor doar nişte portocale
Şi au în schimb.... portocalii.

epigramă de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna

E cu picioare scurte, multe,
Ades cu calităţi oculte,
Dar, spusă-n mod convingător,
Te poate face senator.

epigramă de Ioan Fârte din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tangoul

Tangoul ne-a întâlnit,
Tangoul ne-a învârtit,
Tangoul în sărutări
Ne-a ameţit.
Tangoul ne-a iubit,
Tangoul pe amândoi
Ne-a unit.
Tangoul ne-a mângâiat,
Bătrâneţea ce-a încovoiat,
Spatele drept de altădat
Tangou în iubire scăldat,
Tangou de amândoi,
O viaţă dansat.

poezie de Valeria Mahok (27 octombrie 2003)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scumpei noastre învăţătoare

Trecut-au patru ani in zbor
Nici nu-mi dau seama cand s-au dus
A fost si greu, dar si usor
Si multe as avea de spus.

Imi amintesc de prima zi,
Ce minunata zi de toamna,
Atunci noi toti ne-am cunoscut,
Noi toti si draga noastra Doamna.

Cu glasul bland, cu ochii calzi,
Ea ne-a primit cu drag pe noi
Pe banci ne-a pus abecedarul
Si un trifoi cu patru foi.

Din prima zi am indragit-o
Iar ea, incet si cu rabdare,
Ne-a invatat tot ce stim astazi
Ea – Doamna noastra-nvatatoare.

De stim sa scriem, sa citim,
De-am invatat sa desenam,
Ori matematica de stim
Toate ei i le datoram.

Si de-a fost aspra uneori
Si, pe moment, ne-am suparat
Noi toti am inteles acum
Ca ne-a iubit cu-adevarat.

Ii multumim pentru tandretea
Cu care ne-a inconjurat
Ii multumim ca ne-a fost mama,
Ii multumim ca i-a pasat.

Ii multumim ca zi de zi,
Cu mult efort si cu rabdare,
Ne-a invatat sa invatam
Pe el, pe ea, pe fiecare.

Ii multumim ca ne-a certat
Ca ne-a crescut, ca ne-a iubit,
Ii multumim ca ne-a iertat
Cand am gresit, la nesfarsit.

Vor trece anii peste noi
Vor fi si nori, va fi si soare
Dar nu o vom uita nicicand
Pe Doamna noastra-nvatatoare.

Ne va ramane-n amintire
Stand la catedra, zambitoare
Crampei de suflet si iubire
Ea-Doamna noastra-nvatatoare.

poezie de Angela Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel la origini

În sătucul ardelean
Am sorbit lumina lumii,
Ma-m hrănit la pieptul mumii
Până a trecut un an.

Am zburat în sus ca şoimii,
La origini sunt ţăran
Din sătucul ardelean
Ce-am sorbit lumina lumii,

Dar la împlinirea vremii
M-am trezit că-s orăşean,
Ce în freamătul mulţimii
Port în suflet un alean

De sătucul ardelean...

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filosofie contemporană

Actualul stat de drept
Poate nu ne-a "tras în piept",
Dar atât ne-a îndreptat,
Că ne-a cocoşat.

epigramă de Corin Bianu din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

România este ca Dunărea cea lată, mare şi adâncă, în care se cotropesc apele deosebite din a dreapta şi din a stânga; cu cât mai multe pâraie, pe atâta şi Dunărea creşte; valurile străine s-au cotropit în românie, nici un val nu ne-a putut îneca... de multe ori un val ameninţător de pieire ne-a întărit, de multe ori acel val ne-a împins spre o propăşire

Alecu Russo în Amintiri
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-i drept, e drept...

Poveşti nu prea încap,
Proverbu-i cunoscut:
De n-ai scaun la cap,
Nu-l ai nici la şezut.

epigramă de Ioan Marinescu-Puiu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corupţia

E o boală de duzină
Cu un tratament sadea,
Început cu limuzină
Şi sfârşit cu DNA.

epigramă de Ioan Fârte din revista "Spinul" (2007)
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!

La simpozion

O imagine spumoasă
Îmi confirmă teoria:
Arta somnului în masă
E, precis, oratoria.

epigramă de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!

juriu

Juriul

Fiţoasă adunare
Cu judecata şuie,
Proclamă o valoare
Când orbii văd că nu e.

definiţie epigramatică de Ioan Fârte din Revista Spinul (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna

E o vorbă ca o divă
Adulată în popor,
Pentru adevăr colivă,
Şi-al politicii ogor.

epigramă de Ioan Fârte din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când e lovit de destin, omul îşi face prieten din duşman, iar pe prieten îl urăşte şi-l vatămă. El ia binele drept rău şi răul drept bine.

în Pancatranta
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pretenţie fiţoasă

- Pentru şnurul bicolor
Vremurile au apus,
Pisi, vreau un mărţişor
De la Mercedes în sus!

epigramă de Ioan Fârte (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

liposucţie

Liposucţia

Absorbire de idei
Şi untură, căci, vezi bine,
Se aplică la femei
Să se simtă manechine.

definiţie epigramatică de Ioan Fârte (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

kilogram

Kilogramul

E-al cântarelor temei;
Personificare scurtă:
Tip cu priză la femei...
Şi la şolduri, şi la burtă.

definiţie epigramatică de Ioan Fârte din Revista Spinul (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lis Viorel şi Oana

Un cuplu tandru şi sensibil
Ce ne arată, an de an,
Că nu poţi fi aşa penibil,
De nu apari şi pe ecran.

epigramă de Ioan Fârte din revista "Epigrama", nr. 56 (iunie 2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

impotenţă

Impotenţa

E o stare cam nefastă
La bărbaţi; făcând o poantă,
Ea apare la nevastă
Şi dispare la amantă.

definiţie epigramatică de Ioan Fârte din revista "Spinul" (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!