Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Scântei creștine

Pe-un petic de rai creștin,
În Schitul din Păltiniș,
Doi vinovați, sfioși pășeam,
Să pipăim cu sufletul iertarea,
Iar spiritul să-l lecuim, cu vindecarea.

Ții minte, când ne închinam?
În fața micului altar, din inimă de munte,
Doar noi doi, martor Dumnezeu
Și ale noastre jurăminte.

În poarta casei sale de vecie,
Spiritul lui Noica
ne-a întâmpinat apoi, cu modestie.
Suflet plecat în rătăciri astrale,
Spirit treaz,
la ferestrele inimii mele și-a tale,
Sfidând tăcerea noastră vie.

În mica bisericuță, cu brâu de brazi,
De ger încremeniți,
Pășeam tăcuți spre altarul sfânt,
Ce-a întipărit pe lemnul lui mii de iertări.
Înconjurați de sfinți pictați și de duh sfânt,
Pe scaunul lui Noica ne-am așezat pe rând,
Ca spiritu-i măreț să-l salutăm și să-l simțim.

Tăcerea era plină de icoane sfinte,
Aghiazmă apoi, noi am băut setoși
Și pentru ai noștri, cu pioșenie,
Noi am aprins lumini, de pomenire.

Căci numai Dumnezeu trimite harul,
Spre cei ce vor să-l simtă mai aproape,
Să învețe, cum coboară bucuria sfântă în simțire,
Când glasul înțelepciunii îl ascultă;
Purtat în suflet și-n faptă mai departe,
Spre mântuirea noastră și a lumii.

Ții minte iarna de atunci?
Și-a noastră fericire?...
S-a dus, de parcă nici n-a fost
Și am rămas, cu Sfânta amintire.

poezie de (6 ianuarie 2011)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ții minte

Ții minte când ne închinam?
În fața micului altar,
Din inimă de munte,
Doar noi doi, martor Dumnezeu
Și ale noastre jurăminte.

În mica bisericuță,
Cu brâu de brazi,
De ger încremeniți,
Pe scaunul lui Noica
Te-ai așezat tăcut.

Tăcerea era plină
De icoane sfinte,
Din apa sfințită,
Pe rând noi am băut
Și pentru ai noștri morți,
Noi am aprins lumini,
Sus în munții Păltiniș.

Ții minte iarna de atunci?
Și-a noastră fericire
S-a dus, de parcă nici n-a fost…
Și am rămas,
Cu sfânta amintire.

poezie de (7 octombrie 2003)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sfânta Lumină

Dragi cititori... "S-a întâmplat"
Așa-n... "Mass-media", au relatat;
S-a întâmplat... Sfânta Lumină
Foarte-adevărat... vină.

Așa e omul păcătos
Nu crede în Iisus Hristos;
Te duci... cu ochii tăi vezi
Apoi, văzând, pe loc crezi?

Lumina Sfântă care vine
Uimește ființa din tine;
Mormântul Domnului e sfânt
Iisus, a fost pe-aceast pământ!

-N-am crezut și am venit
Aici... din Târnăveni - privit
Și-ntradevăr... Sfânta Lumină
A coborât – este Divină!

Privind spre cer, așa a spus
O tânără, despre Iisus
Golgota, este-adevărată
O vizitează: lumea toată.

Ridică-ți ochii om spre cer
Acest Mormânt nu-i un mister;
Te rog din: "Suflet", tu, vezi
Divinitatea o crezi.

Iisus Hristos a înviat!
Nume lui Dumnezeu a dat;
Căci, Dumnezeu, este "Cuvânt"
El ne-a Creat pe-acest pământ!

Ridică-ți ochii și-ai să-L crezi
Unde vei merge ai să-L vezi;
Ridică-ți ochii cât mai Sus
Iubindu,-L pe Domnul Iisus.

Hristos a înviat!

poezie de (15 aprilie 2012)
Adăugat de Paul Preda PăvălacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 14 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Podoabe noi... (Colindă de Crăciun)

Din Cerul Sfânt, coboară cânt,
În zi de Sărbătoare,
Colinde în podoabe noi,
Sub brazi sfântă chemare.

E atâta forfotă în Cer,
La fel și pe pământ,
Creștinii cu toți de Crăciun
Așteaptă Pruncul Sfânt.

Magii de la răsărit
Călăuziți de o stea,
Vestesc minunea ce va fi,
Creștinii o sfințesc.

În Sfântul leagăn de Crăciun,
Isus este născut,
Iar Dumnezeu și toți cei dragi,
Adoră Pruncul Sfânt.

Și Cerul Sfânt revarsă în lume
Prin îngeri armonie,
Îngenunchind creștini pioși,
Spre marea mântuire.

Oda bucuriei Sfinte
Cuprinde tot pământul,
Lumina sfântă iar cinstește
Crăciunul și colindul.

cântec, versuri de (19 decembrie 2015)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Israel și Adevărul

Lui Israel i s-a pus
În față ca el s-aleagă
Un hoț mare și Isus
Care ființă-i e mai dragă

Atunci el plin de-ngâmfare
Hoțul iată l-a ales
Căci n-a vrut în ascultare
își țeasă a lui mers

Și cu hoțul a rămas
Pe Isus dându-l la moarte
Și-a înscris al vieții pas
Doar pe valuri tulburate

Cel mai scump dintre popoare
Mai ales — mai minunat
Și-a țesut a lui pierzare
Pe Hristos l-a condamnat

El Israelul iubit
Cel mai înțelept popor
Pe Isus l-a răstignit
Însuși după placul lor

Preoții cei mai de seamă
Pe Hristos l-au condamnat
Și sentința lor umană
Prin Pilat au aplicat

Moartea crud㠗 răstignirea
Adevărului curat
Celui care e iubirea
Și e sfânt — nevinovat

Hristos dacă va trăi
Vor veni atunci romanii
Pe noi ne va nimici
Căci noi îi vom fi dușmanii

Iată dar că Israel
Pe Hristos l-a condamnat
El scape — numai el
Morții Isus a fost dat

Și prin moartea Lui Hristos
Au crezut că au salvarea
Dar văzură tot pe dos
Au primit doar condamnarea

Creatorul răstignit
A murit apoi pe cruce
Căci păcatul ne-a plătit
El lumina ce străluce

Singurul fără păcat
Fără umbră de greșală
La moartea-a fost condamnat
De ființa noastră goală


De lumină și dreptate
Însă plină doar de ură
Isus a fost dat la moarte
Însă doar după Scriptură

Pentru noi Domnu-a murit
Pentru toată omenirea
Căci păcatu-ntreg plătit
Trebuia — și-ntreagă firea

Noi suntem cei vinovați
Noi — întreagă omenirea
Și am fost doar morții dați
Pentru veci s-avem pieirea

Israel a căutat
scape de deportare
nu fie alungat
Izgonit în depărtare

Dar iată de ce-a fugit
Peste asta el a dat
Căci apoi s-a răzvlătit
Și romanii-au atacat

A rămas Ierusalimul
Mai pe urmă asediat
L-a înconjurat vrășmașul
Cu care el a luptat

Și-a căzut orașu-ntreg
Cum Hristos a prorocit
Și-atâția cum nu-nțelg
A fost iată nimicit


Două mii de ani aproape
Israel doar fără țară
A sorbit a lumii ape
Trecând prin foc și prin pară

Vine vremea când Hristos
Din nou îl va ridica
Ca poporul glorios
Cinste care îi va da

Căci Mesia așteptat
Va veni a doua oară
Israel fiind curat
Locuind în a lui țară

Domnul îl va curăța
Prin furtuni și valuri grele
De el grijă va avea
Ca luceafăr între stele

Atunci va fi bucuria
Ca o mană-n Israel
Căci Domn le va fi Mesia
Din Ber-Șeba la Betel
18-mai 2018 cluj

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Romanță fără final

Mai ții minte când, în Casa Sfântă,
Peste prag, pășirăm cu sfială,
Ascultând cum păsările cântă
Arii dintr-o operă regală?...

Spre Altar ne îndreptarăm pașul,
Ne-am jurat credință spre vecie,
Și sfioasă, tremurându-ți glasul,
Ai jurat, atunci, -mi fii soție...

Din icoane, răspândeau mânie
Și Maria și Iisus și sfinții,
Ce-nsemna, la tine, veșnicie,
Ce-nsemnau bărbatul și părinții?...

Care jurământ, când tu-l uitasei
Încă dinainte de-a te naște?...
Cum 'nalți, semeț, deasupra casei
Steg trădării,-n sfântă zi de Paște?...

Nu ne-a fost sortită cununie,
Lumânările nu ne-au fost strajă,
Toate-au fost doar visuri pe hârtie,
Așternute-n clipele de vrajă...

Tu mi-ai scris doar, "Dragă cavalere,
Mă mărit, croiește-ți altă soartă,
Nu mai alerga după himere,
Eve vei găsi la orice poartă!"...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

N-a fost nimeni și nu este

Ca Isus Hristos Mesia
N-am găsit nicio ființă
-mi așeze bucuria
În inimă prin credință

N-am găsit pe nimeni chiar
Ființa -mi îmbălsămeze
Ca prin dragoste și har
Sus pe stâncă m-așeze

N-a fost nimeni și nu este
Asemenea cu Hristos
suie a vieții creste
Dar trăind așa frumos

Nimenea nu a iubit
Omenirea ca și El
Pân" pe cruce răstignit
Al Lui Dumnezeu Sfânt Miel

Ca Isus Hristos Mesia
Nimenea nu a vorbit
Despre Tatăl— veșnicia
Ce Însuși ne-a dăruit

N-a fost nimeni pe pământ
Pe Tatăl să îl descrie
C-al Lui Dumnezeu Cuvânt
Coborât din veșnicie

El ne-a spus că Tatăl Său
El iubește omenirea
Și vrea omul din ce-i rău
Să-i ofere izbăvirea

De aceea l-a trimis
Pe Fiul Său jos în lume
Ca să-l ducă-n paradis
Pe cel care se supune

Pe cel care prin credință
Vrea fie-n veci curat
Îi oferă biruință
Căci prin sânge e spălat

Ca Hristos nimenea nu-i
Nici în cer nici pe pământ
El e Fiul Omului
Al Lui Dumnezeu Cuvânt

Ca Isus din Nazaret
Nu există vreo ființă
trăiască așa de drept
Viața asta-n biruință

Singurul ce-a biruit
Aici orișice-ncercare
Este Mielul răstignit
Ce ne oferă aici iertare


Numai El s-a ridicat
Mult deasupra tuturora
Și-n lumină s-a-mbrăcat
Arătându-ne-aurora

A trăit ca nimeni altul
Niciun om cum n-a mai fost
Străpungând însuși înaltul
A dat omului un rost

Numai El ne-a învățat
Pe vrășmaș să îl iubim
Din sufletul cel curat
Și așa— să-l biruim

Biruind rău prin bine
Viața nouă s-o trăim
Aplicând-o la oricine
Fii ai Tatălui fim

Isus e Lumina lumii
Însuși El a susținut
Sub privirile mulțimii
Căci pe oameni i-a iubit

Numai el este iubirea
Omului care s-a dat
Să ne aducă mântuirea
Și un suflet nou curat

În lumină ești lumină
Chiar în noapte noi să fim
Ca pe brațe să ne țină
Mitrele ce îl iubim


Despărțiți de jugul lumii
Însă nu de-a Lui Hristos
Pe aripa-nțelepciunii
Vrem viața cu folos

Ascultând azi de Mesia
Ca El vrem ca umblăm
Să ne ofere veșnicia
Noi viața să i-o dăm

Ca Isus nimenea nu-i
Nici în cer nici pe pământ
Vrem de aceea harul Lui
Chiar și robi în cerul sfânt

poezie de (18 noiembrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trebuie ții capul plecat, pentru că, în felul acesta, în suflet coboară smerenia și evlavia. Astfel învățăm să-i respectăm pe ceilalți, să-i cinstim, să-i iubim, ca mai buni decât noi, ca pe prietenii noștri, ca pe icoane ale lui Dumnezeu.

citat din
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

Clipa în care am vrut să o strig pe mama

mama n-a murit
am văzut-o în vis
frământa aluatul pentru
praznicul bunicului plecat
cu o zi înainte de Crăciun
m-a privit cum privești lumina
din felinarul abia aprins apoi
a îngenuncheat pe întunericul
rămas în casă și a plâns
am impresia că-l ruga pe Dumnezeu
mă țină de mână așa cum o făcea
când eram mic

de jur împrejur liniște
și o mlaștină invizibilă
din care
încerca ies
transpirtația ieșită prin piele
îmi năucea privirea
gol și singur în fața
amintirii cu moartea
mi-am ămpreunat mâinile
și plin de iubire
am modelat un Dumnezeu
pe care să-l întreb despre mama

mi-am amintit atunci ziua în care
tata și-a îmbrăcat costumul negru
m-a luat de mână și
m-a dus la biserică
pe drum se confesa
ca unui om mare

în dimineața aceea am plâns

gândul meu s-a înrâlnit cu Dumnezeu
și atunci i-am cerut voie
vorbesc cu mama
îmi era frică o strig
în tăcerea dintre noi
s-a cuibărit o durere
mi-am lipit obrazul de pieptul lui tata
și am plâns

ploua și era frig...

poezie de
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Cu suflet alb

Cu suflet alb de nevinovăție,
înfiorați de-atîtea frumuseți,
vin tinerii ca -Ți aducă Ție,
Isuse, zorii altei tinereți.
Isus iubit, ca roua-mbelșugată
venim ca -Ți aducem Ție-n dar
în orice piept o jertfă ne-nfricată
și-n orice sîn un crin pe-al Tău altar.

Venim din văi de moarte și ruine,
cu ochi scăldați în haru-Ți minunat,
noi și sfinte bucurii în Tine
și-o nouă fericire ne-am aflat.

Din toate cele patru părți de lume
suim spre Tine mii și mii de mii,
avînd pe buze-același dulce Nume
și-n piept aceleași sfinte bucurii.

Sub crucea Ta aducem fiecare
potirul alb al crinilor din noi,
să-l umpli Tu cu sfînta-nflăcărare
și să ne-arunci în lupta Ta apoi.

Să ne jertfești deplin și tuturora
pămîntul pentru Cer să-l cucerim,
privind cu ochii-n lacrimi aurora
Cerescului dorit Ierusalim.

biruim și moarte și urgie
știind că în curînd noi vom purta
pe frunte-n fericita veșnicie
cununi de slăvi – și sărutarea Ta.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

De Crăciun, clipa în care am vrut să o strig pe mama

mama n-a murit
am văzut-o în vis
frământa aluatul pentru
praznicul bunicului plecat
cu o zi înainte de Crăciun
m-a privit cum privești lumina
din felinarul abia aprins apoi
a îngenuncheat pe întunericul
rămas în casă și a plâns
am impresia că-l ruga pe Dumnezeu
mă țină de mână așa cum o făcea
când eram mic

de jur împrejur liniște
și o mlaștină invizibilă
din care
încercam ies
transpirtația ieșită prin piele
îmi năucea privirea
gol și singur în fața
amintirii cu moartea
mi-am împreunat mâinile
și plin de iubire
am modelat un Dumnezeu
pe care să-l întreb despre mama

mi-am amintit atunci ziua în care
tata și-a îmbrăcat costumul negru
m-a luat de mână și
m-a dus la biserică
pe drum se confesa
ca unui om mare

în dimineața aceea am plâns

gândul meu s-a întâlnit cu Dumnezeu
și atunci i-am cerut voie
vorbesc cu mama
îmi era frică o strig
în tăcerea dintre noi
s-a cuibărit o durere
mi-am lipit obrazul de pieptul lui tata
și am plâns

ploua și era frig...

poezie de
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Nașterea lui Isus

Isus se naște! Și lumina pătrunde-n sufletele noastre.
Și steaua tainei strălucește deasupra celorlalte astre.
Cu magii azi ne închinăm și noi, cu sufletul mergând,
o bucurie fără seamăn simțim în inimă și-n gând!

Azi patimile se răpun de o putere preaînaltă!
Azi omul, luminându-și gândul, spre cer cu inima tresaltă!
Nadejdile se nasc în suflet. Credința tainic reînvie,
căci harul sfânt acum coboară în viața stearpă și pustie.

Și orice suflet care simte că-n el răsare-o viață nouă,
e ca un crin ce în petale adună stropi curați de rouă!
Și orice inimă ce poartă oglinda cerului în ea,
pentru ISUS născut în iesle, azi lumineză ca o stea!

Se nimicește tot păcatul sub raza sfântă a iubirii...
Azi, se deschide pentru suflet, spre cer, un drum al mântuirii!
Cu haina albă a virtuții tot omul poate se-mbrace,
căci sfânta naștere aduce în inimi liniște și pace!

AMIN

poezie de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lev Tolstoi

Când te întâlnești cu orice om trebuie ții minte că înaintea ta se află Dumnezeu. Iată când și unde se află adevărata rugăciune. Pentru că la intrarea în biserică stau cerșetorii, iar noi trecem pe lângă ei spre icoane, spre cuvinte, spre slujbă.

în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba rusă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Ru.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Set Anna Karenina" de Lev Tolstoi este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -69.90- 34.99 lei.

Amintiri verzi...

La umbra salciei pletoase adesea am poposit
Și pe băncuța firavă ca mintea omenească,
Multe lucruri în șoaptă ne-am vorbit,
Multe fapte au pecetluit iubirea noastră.

Vecinul salciei, un râuleț de munte
Se zbătea iute între maluri, ca gândul în torente...
În valuri reci, voioase, cristaline,
Când pleata salciei a lene în apă atârna;
Vântul ușor o mângâia pe fruntea verde,
Iar gândurile noastre se împleticeau ciudat,
Sub matinale gene, dulci, răzlețe,
Doi tineri răsfățați fără pereche,
Când soarele de după deal pândea.

Masa cea rotundă de alături,
Cu amintiri voioase și de neuitat,
Ne îmbia de fiecare dată să ne oprim în loc,
Să-i complectăm tăcerea și spiritul de gazdă,
Cu gânduri bune și încă o poveste,
În cartea vieții, din enigmatic raft.

Când noaptea rece pe umeri ne cădea,
Un foc măreț sub ochi de stele vii ne încălzea povestea,
Cu lumânări aprinse îi răsfățam centura
Și îi pecetluiam în minte frumusețea,
Când martorii jocului nostru naiv
Cu ochii dilatați se minunau.

La umbra salciei pletoase lăsatam amintiri de vis,
Trăite cu patos nefiresc, doar de noi doi simțite
Iar din țigara timpului fumam nesățios,
Parcă simțeam că totul și toate-s pe sfârșite,
Ca orice lucru din lume, omenesc.

Salcia într-o zi a fost tăiată crunt...
Așa cum timpul taie din lista omului iubirea,
Iar masa amintirilor hazlii a dispărut,
Lăsând în locul ei îmbătrânit tăcerea.

Doar râulețul repejor ne poartă amintirile în timp,
Căci drumul lui întortocheat ca firea omenească,
Pe lângă noi și-acum trece grăbit, cu vântul,
Ce matură în amurg ecourile de iubire ale tuturor,
Lăsând în urma lui necruțătoare dorul.

poezie de (29 martie 2016)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amintiri de rugă dulce

În rugi târzii, la ceas de seară,
Icoana Sfintei Maici Marii
Așteaptă pruncii -ngenunche...
Tu, pruncul meu cel mare, știi?!

Mai ții tu minte-ntâia seară
Cu Crezu-n gând, când ne-am rugat
De îngerească mântuire?!
Mai ții tu minte?! Ai uitat?!

Când ai pășit cu sfiiciune
Către icoană, oare, știi?!
Nu cunoșteai această lume,
Erai copil printre copii...

Ai sărutat atunci icoana,
Creștin cu sete ne-mplinită...
Știai c-alături îți e mama,
Iisus și Maica Prea Cinstită.

Ardea o candelă în suflet...
Esența pură de copil
Și ai sorbit cu luare-aminte
Din râul sângelui divin.

O sfântă, dulce-mpărtășire...
Mai ții tu minte, pruncul meu?!
Acum, la fel îți e unirea
Și dragostea de Dumnezeu?!

Umil, în sfinte spovedanii
învățăm să ne căim!
Cu multă suferință-n suflet
Și-n cârdășie trăim?!

Vino! Căci sfintele altare
Mătănii de mărinimie
Revarsă peste viața noastră...
Să ne rugăm! Așa fie!

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut (Priceasnă)

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica Sfântă a cerului
Bucuria Domnului
Ești mijlocitoarea noastră
Pentru noi roagă-te.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica celor oropsiți
Și pe pământ pedepsiți
Tu ne faci viața ușoară
Atunci când ne rugăm.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica fiului cel Sfânt
Soare în cer și pe pământ
Zorii toți ar fi apus
Fără de Iisus.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Toți îngerii duc în zbor
Vestea bucuriei lor
Că tu ești mărirea noastră
Maica tuturor.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

cântec, versuri de (25 august 2014)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amintiri de rugă dulce

În rugi târzii, la ceas de seară,
Icoana Sfintei Maici Marii
Așteaptă pruncii -ngenunche...
Tu, pruncul meu cel mare, știi?!

Mai ții tu minte-ntâia seară
Cu Crezu-n gând, când ne-am rugat
De îngerească mântuire?!
Mai ții tu minte?! Ai uitat?!

Când ai pășit cu sfiiciune
Către icoană, oare, știi?!
Nu cunoșteai această lume,
Erai copil printre copii...

Ai sărutat atunci icoana,
Creștin cu sete ne-mplinită...
Știai c-alături îți e mama,
Iisus și Maica Prea Cinstită.

Ardea o candelă în suflet...
Esența pură de copil
Și ai sorbit cu luare-aminte
Din râul sângelui divin.

O sfântă, dulce-mpărtășire...
Mai ții tu minte, pruncul meu?!
Acum, la fel îți e unirea
Și dragostea de Dumnezeu?!

Umil, în sfinte spovedanii
învățăm să ne căim!
Cu multă suferință-n suflet
Și-n cârdășie trăim?!

Vino! Căci sfintele altare
Mătănii de mărinimie
Revarsă peste viața noastră...
Să ne rugăm! Așa fie!
AMIN!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mirela Nicoleta Toniță

Taci...

Taci... ascultă...
Pulsul urcă sălbatic spre tâmplă.
Tăcerea... doar ea știe
vorbească inimii tale
în limbajul sufletului meu.
Cuvăntul tăcerii
se naște croit din culoarea vie
a inimii.
Îl îmbrac într-un sărut
și apoi îl trimit către tine.
Atât doar... lasă-mă să-l cos
pe aripile inimii tale,
auzi când iubirea mea
îți vorbește în șoaptele tăcerii.

poezie de (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta TonițăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Împăratul cerului

Dumnezeu ne-a dăruit
Fiul Lui, din trupul Lui,
Împărat peste pământ,
Împăratul cerului.

Tu, Marie, Sfânta noastră,
Bucuria omenirii,
L-ai purtat în trup și lapte
I-ai dat din sânul iubirii.

L-ai crescut, până pe cruce
Fost-a, Domnul, răstignit,
Să ne scoată din mocirla
Unde ne-am împotmolit.

Acum, Pururea Fecioară
Din icoane lăcrimează
Coronițe de lumină
Peste lumea ce-o urmează.

El, Hristos, o ia de mână
Și către Domnul o poartă,
Noi cu bucurii în suflet
Îi urmăm calea cea dreaptă,

Domnul, Domn, ne-a dăruit
Fiul Lui, din trupul Lui,
Împărat peste pământ,
Împăratul cerului!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

A plătit Isus tot prețul

A venit Isus din cer
El Lumina și Iubirea
Pentru oamenii ce pier
le aducă izbăbirea

Nici în înger de lumină
Nici arhanghel strălucit
Ci în om fără de vină
Creatorul a venit

Creatorul cel sublim
Însuși El s-a coborât
Fiul slavei—Prinț Divin
La noi iată a venit

El Acel ce ne-a iubit
Mai 'nainte de a fi
În plan când El ne-a zărit
De atunci El ne iubi

Și cu Tatăl ce-mpreună
Lutul fin l-a frământat
Până când apoi în urmă
A Lor Chip iată i-au dat

Și-a suflat în nări suflare
Și omul a devenit
O ființă pe cărare
Cu um mers neobișnuit

Căci avea din Dumnezeu
El suflare din suflarea
Taină ce e-n empireu
Singură fiind lucrarea

Ce-avea taina nemuririi
Prin suflarea Celui Sfânt
Și amprentele iubirii
Ale-Ntâiului Cuvânt

El Lumina și Adevărul
Fiul Celui Prea Înalt
Ce-a rămas pentru om țelul
Ce se vrea în veci curat

El e unica Ființă
Din Tatăl ce s-a născut
Și-n toate e biruință
Tatălui fiind plăcut

Și omul a devenit
Pe pământ stăpân pe toate
Totul i-a fost oferit
De Cel ce-i stăpân pe moarte

De Cel care a creat
Tot ce mișcă pe pământ
Și ce e în lung și-n lat
În imensul Infinit

Însă omul a căzut
În ispită și-ncercare
Și păcatul l-a umplut
Transferându-l la pierzare

De aceea a venit
Domnul Isus să-l salveze
Creatorul Cel slăvit
Iar viață să-i doneze

Ființa aceasta ce-i din lut
Din lumină și iubire
Sub povoară a căzut
Morții dat㗠la pieire

Ce-a creat Domnul mai scump
Mai curat și în lumină
Totul pururea-i pierdut
Căci imensă i-a lui vină

Pe pământ iat-a sosit
La noi Însuși Creatorul
Să-și salveze în sfârșit
Omul— ce-i fură fiorul

Și-i fură chiar și iubirea
Chipul Lui— doar el îl poartă
Însă nu— neprihănirea
Căci el e-o ființă moartă

Domnul Isus a venit
Să-i redea iarăși viața
Omul iar neprihănit
Să-i privească în veci fața

A venit ca plătească
El păcatul cel amar
Și ființa omenească
fie-mbrăcată-n har

Iar Cuvântul Cel Divin
În smerenie-mbrăcat
S-a plecat spre cel în chin
Înspre omul vinovat

S-a plecat spre cel căzut
Și rănit și plin de sânge
Un rob iată s-a făcut
Boala— moartea spre învinge

Mâna ce a plămădit
Lutul umed cu finețe
Iată astăzi s-a oprit
La rănit cu așa tandrețe

Și cu atâta gingășie
Rănile i le-a spălat
Cum numai El singur știe
Și le-a uns și le-a pansat

Nu există nicio mână
Ca a Sa pe acest pământ
Căci iubirea-i e stăpână
Și e Fiul Celui Sfânt

Fericiți au fost acei
Ce au fost de El atinși
Ca oițe și ca miei
Și-n Sine au fost ascunși

Domnul este Dumnezeu
Și e Viața viitoare
Viață la poporul Său
Salvare celui ce moare

Dar credință ni se cere
credem cu adevărat
Pe Isus doar în vedere
Să-l păstrăm și-un duh curat

A venit Isus din cer
Raza sfântă de lumină
Pentru oamenii ce pier
Vinovați și plini de vină

A venit ca El moară
Pentru cei ce-s vinovați
Oamenii ca nu piară
Ci fie-n El spălați

El e prețul mântuirii
Prețul care e de ajuns
Ca viața omenirii
nu aibă-n veci apus

Cine crede în Hristos
Viață nouă primească
Ca în cerul glorios
Și în Rai el pășască

Căci Isus ne e menirea
Viața noastră și destinul
El ne e în veci iubirea
Ne e Viața și stăpânul

N-avem altă fericire
Și n-avem un alt destin
Căci Hristos ne este Mire
În El totu avem deplin

Mâna ce ne-a plămădit
Dându-ne înfățișarea
Din cer iată a venit
Crucii dând îmbrățișarea

Pironită a fost pe cruce
De cuiul cel ucigaș
În lumina ce străluce
Pentru orișice vrășmaș

Lumea nu l-a cunoscut
Deși El i-a dat ființă
A Lui mână i-a făcut
Bucuroasă a ei ființă

Iar ai Săi nu l-au primit
Deși printre ei veni
Domnul Vieții cel slăvit
A lor Săi— se oferi

Însă ei iat-au respins
Și oferta și salvarea
Lucrarea nu i-au admis
Ci i-au dăruit pierzarea

Cum a fost planificat
El pe cruce își sfârși
Viața fără de păcat
Și prin jertfa Lui plăti

Tot păcatul omenirii
Și a ei nelegiuire
Ca din apele pieirii
Omul aibă ieșire

A plătit Isus tot prețul
Omul liber e acum
De taie din el disprețul
Și în viață-și taie drum

Prin credința în Hristos
El fiindu-i singur țel
Mirele cel glorios
Îl ia-n ceruri lângă El

În lumina mântuirii
Dacă omul se îmbracă
Și Isus Domnul iubirii
Cu Sine îl ia în barcă

Credeți dar în Mielul Sfânt
Și în jertfa din Calvar
Ca răpți de pe pămât
fiți toți prin al Lui har

Domnul Isus e salvarea
E viața și lumina
Numai El e îndurarea
Ușa Vieții-ntodeauna

E nădejdea noastră vie
Prețul care ni s-a dat
intrăm în veșnicie
Fie Tatăl lăudat

Fie Tatăl proslăvit
Pentru planul Lui cel sfânt
Căci în Isus am primit
Viața nouă pe pământ

Cinste slavă și mărire
Tatălui Cel Sfânt din cer
Căci în marea Sa iubire
I-a salvat pe cei ce pier

I-a salvat pe cei ce vor
Iar viața s-o primească
aibe Mântuitor
Până-n patria cerească

Prin credință nu prin fapte
Și iubirea de Cel Sfânt
Noi salvați suntem de moarte
Deși nu azi de mormânt

Glorie și Lui Hristos
Și onoare-n veșnicie
Căci Isus de aici de jos
Ne dă viața-n veșnicie

Să-i cântăm a Lui iubire
Domnul Isus ne-a salvat
Dacă în neprihănire
Trăim cum ne-a învățat

poezie de (19 mai 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Coșbuc

Vântoasele

Să ne ferească Dumnezeu
Și-audă-ne din cer cuvântul!
Mi l-a-nghițit acu pământul,
Și-atâta om aveam și eu!
Mi l-am întors în pat cu mâna,
Și-am fost la babe și la vraci
Și-am dat și milă la săraci —
Și mi-a murit la săptămână!

De suflet noi voiam să-l dăm
Și-l dedem gata-n mâna morții!
Era voinic; trăsese sorții,
Și-am tot zorit să-l însurăm.
Găsisem una mai de gazd㠗
Căci nu eram nici noi din drum
Dintâi n-o vruse nicidecum
Dar s-a mai dat și el pe brazdă.

Și ne-am gătit după puteri,
Cu lăutari s-aducem fata,
Cu vin și chef, precum e data —
Țin minte toate, ca de ieri.
Și câți nuntași! Să-i spuie pragul!
Și-afară ger, ca la Craciun.
Mireasa ici, dincolo nun,
Și-n mijloc el, mai mare dragul!

Și-așa deodată l-au cuprins
Călduri — c-a fost și cald în cas㠗
El a ieșit de după masă
Îmbujorat de vin și-aprins.
Și până băgăm de seamă,
Vântoasele-și făcură rost—
Și dacă nu știu eu ce-a fost,
Atunci eu nu știu cum mă cheamă!

În curte el de vorb-a stat
Cu doi flăcăi. Și vezi, deodată.
Așa din vorbă așezată
Gemu cu glasul înfundat;
Apoi cu mâinile-amândouă
Și-a rupt cămașa de pe el —
Flăcăii spun, dar nu la fel;
Dar drept e cum vă spun eu vouă.

Că vâjâia vârtej de vânt,
Pe când vorbeau: plecase răul!
Și undele-nghițind flăcăul
L-au ridicat de pe pământ.
Și se făcu-n văzduh roșeață
Ca-ntr-un pahar cu sânge-umplut —
Băiatul meu era pierdut
Când s-a mai limpezit de ceață!

Ce-a fost apoi — la Dumnezeu
Sunt toate câte sunt fie!
Ce-a fost apoi, pământul știe;
Dar spui ce-am auzit și eu —
l-au văzut fugind orbește
Se jură vameșul, de-i ceri,
Și doar el nu-i copil de ieri
nu-nțeleagă ce vorbește!

—"Venea ca un nebun spre rău.
Din jos de pod! Și cu mirare
Eu stam văd ce gânduri are,
Că-n vad e apa până-n brâu.
Pe mal s-a desculțat în grabă,
Trecând prin râu. L-aș fi strigat,
Dar m-am temut că-i apucat
Și-mi prind cu Necuratul treabă.

Pe mal dincolo nu-l văzui
Să-și tragă cizmele-n picioare.
Fugea de-a razna pe răzoare
Desculț, așa — de maica lui!"
Vezi, nu i-au dat răgaz la multe!
Și eu l-am tot rugat frumos:
—"-mbraci măcar cevași pe dos".
Dar parc-a fost el om s-asculte!

Și-așa-n neștire l-au purtat
Cum nici nu te gândești cu gândul!
Trei sate l-au purtat de-a rândul!
Și-acolo, într-al treilea sat
Bătu-n ferestre la o cas㠗
Ei, vezi, și să te miri ce spun:
din om întreg te fac nebun,
Și din voinic, neom te lasä.

Ei spun așa ca s-a ținut
Cu văduva din cas-aceea.
Dar eu nici nu cunosc femeia —
Și-a fost apoi, că nici n-am vrut
știu de ea. Și-am stat întruna.
Am stat de el ca să-l însor,
Și el, văzând că-i tot dăm zor,
S-a lepădat de ea cu buna.

Și-acolo, Doamne, mi l-au dus,
De ne-a stricat tot rostul vieții!...
Și-l așteptam la horă, bieții,
Și, galbeni-ceară, când ne-au spus
Flăcăii, cari au fost cu dânsul:
Eu n-aveam lume pe pământ
știu pe care lume sânt,
Așa mă podidise plânsul.

A doua zi, pierit zăcea
În ieslea grajdului, pe paie.
Și-ar fi putut din el taie
Bucăți-bucăți, că nu simțea.
N-avea putere-n el să-și tragă.
Nici sufletul, și-așa răpus
Zăcea pe țol cu fața-n sus
Cu ochii stinși și fără vlagă.

În două zânele l-au rupt,
I-au stors și sângele cu-ncetul
Căci nu putea să-și miște, bietul,
Nici ochii-n cap! Și i-au mai supt
Și glasul, ca pe muți lăsându-l;
Iar noi din gură-i n-am putut
S-aflăm ce-a fost și ce-a facut,
Și nu-i puteam ghici nici gândul!

Îi dase ceasul rău în drum!
De nu-mi ieșea atunci din casä,
Eu n-aș fi de copil rămasă,
l-aș avea băiat și-acum!
Așa... mi l-a-nghițit pământul
Și-atâta om aveam și eu —
Să ne ferească Dumnezeu
Și audă-ne din cer cuvântul!

poezie clasică de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade si idile" de George Coșbuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 4.99 lei.
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De ce lucruri trebuie să ții cont atunci când cauți un loc de muncă în străinătate? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!