Noapte de primăvară
Renașterea-i atemporală,
Nici nu-i legată de fotoni...
Este-n miresme de atomi,
E-un luciu fin, de poleială.
Luna-i un taler de argint
Ce-o prinzi în piept ca pe-un breloc...
E însemn de-aducere noroc,
E-oglindă, chipul să ți-l prind.
În nori de licurici verzui
Stăm îngânându-ne-n plăceri...
Din somn de iarnă-s reînvieri...
Mă prind, în ochii tăi căprui.
Tot e-un albastru de fundal
În care dorm mii mesageri...
Doar ciripesc de mângâieri
În noaptea de amor fatal.
E-un aer reavăn de planetă,
Îl simt, în alveole, în pori.
Sunt mii d-esențe de la flori...
Îți mângâi gâtul de egretă.
Într-un amestec de fiori
Cu recele de noapte clară,
Nări simt parfum de aișori;
Am renăscut, e PRIMĂVARĂ!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre somn
- poezii despre noapte
- poezii despre verde
- poezii despre primăvară
- poezii despre plăcere
- poezii despre planete
- poezii despre ochi căprui
- poezii despre ochi
- poezii despre noroc
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Pădurea
Încântătoare maiestoasă...
Visări de-nalt, printre poteci.
Îi simt suflarea răcoroasă
De trunchiuri zvelte, ape reci.
Ce mic sunt printre colosali
Cu vene groase-n rădăcini...
Miresme de giganți florali
Se scurg din vârfuri de tulpini.
Mă simt în trup de uriaș
Ce-mi dă fiori de neștiut.
Îmi caut riduri de făgaș...
Mă simt infim, sunt un pierdut.
Iuțesc și inimă și pas,
M-afund în pat de frunzăriș,
Am gât uscat, sunt în impas...
... Ajung, mă scald în luminiș.
E plin pământul de verdeață;
E reavăn, cu mirosuri fine.
Narcise-mi dau parfum de viață...
E tril și zumzet de albine.
M-afund cu pieptul printre flori,
Jur-împrejur e-un verde sobru.
Sunt mii de falnici slujitori...
Rămân cu ei... copil de codru!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre păduri
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre inimă
- poezii despre copilărie
- poezii despre apă
- poezii despre apicultură
- poezii despre albine
O altă primăvară
S-a copleșit pământul
De-un reavăn de parfum,
E-o adiere vântul,
Sunt zâmbete pe drum.
E-un tril nestăpânit
De gingași zburători,
E-un zumzet de mierit
Prin alb omăt de flori.
E-o atingere suavă
De-un cald de pluș, de aer...
Un clopot bate-n slavă
Umplând inimii baier.
E corpul ca o sită
De pori deschiși extazic
Iar dragoste-s ispită
Și gându-i iar afazic.
Se umple piept de zbor,
Se reînviu speranțe,
E rutul iar fior...
Necazuri iau vacanțe.
Imașu-i plin de miei,
Se umple văz de verde
Și moșii-s tinerei...
O lume-ntreagă fierbe!
E-o singură dorință
În lume... Să nu piară
În veci amor, credință...
... Căci primăvară-i iară...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (19 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre zăpadă, poezii despre zâmbet, poezii despre vânt, poezii despre vacanță, poezii despre tinerețe sau poezii despre oi
Zori de Mărțișor
E ziua când exultă amor
Răsfrânt în raze noi de soare
De-un ghiocel, sărut în floare
La piept de inimi... Mărțișor!
E întâi, din nou nebunul dor
Când lumea iar perechi se împarte
Să-și jure că nimic desparte
Gând pus pe-un vis... De Mărțișor!
E martie, el, sfredelitor
Trezit din gheț, sol revenirii
La caldul pârg, dând rod iubirii
Prinsă-ntr-un fir... De Mărțișor!
E, în aer parcă doar fior
Ce zboară între bărbați, femei.
Cu precădere e ziua Ei
Căci lumea... Ei, e-un mărțișor!
E-un simbol EA... Ce toți o vor,
E EA, renașterea la mor,
E-un feminin, răscolitor...
Și eu, m-anin pe-un piept... O ador!
EA, ne-a dat lumea... Mărțișor!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 martie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre femei, poezii despre sărut, poezii despre simbolistică, poezii despre promisiuni, poezii despre nebunie, poezii despre moarte sau poezii despre iubire
Fluture
În salturi, sufletu-mi tresalt
La fulg ce văd în zbor penat;
E sol de vierme-n vis de-nalt,
E-un efemer înaripat.
Fragil, sublim, ușor perlat,
Este-n culori uluitoare
Sau albul pur imaculat...
E un sărut din floare-n floare.
E călător de continente,
Monarh de viță, de elită...
Și molie-i, eminamente
Un parazit, o găzduită.
E simplu, o lepidopteră,
E demiurgul de mătasă,
Este-o minune de pe Teră...
Este-o clipită grațioasă.
E skipper, sau e papilon
E-un ciclu, fără întrerupere...
E-un ou, e vierme, e cocon,
E-un insectar... e-un fluture!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viermi, poezii despre monarhie, poezii despre insecte, poezii despre fluturi, poezii despre flori sau poezii despre culori
Seara
Se-ngroapă soarele încet pe deal,
Este-o caisă coaptă, cu-aură de foc...
E-un intermezzo, static, pe același loc;
Îl poți privi, e-un gel topit, de-un aur ireal.
Se duce discul, de minune, în străfund,
În spate cerul, este-n flăcări, boreal.
Albastrul zilei, ia un aer mov, astral...
O vrabie, iubitu-și cheamă, implorând.
Trilul din zi, e-un ciripit, arar, frugal,
Totul devine, umbre, doar contur,
O boare mlădioasă, de răcoare, își face tur...
Lumea se moare-n negru, trece-n ideal.
Sunt ultimele șoapte-n susurul de cină,
Dorințe împletite se dezleagă-n dor,
Inima-i în relax de griji, e în amor...
Oh, frumusețea visului începe...
Seara e de vină.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre vrăbii, poezii despre vinovăție, poezii despre timp, poezii despre seară, poezii despre negru, poezii despre idealuri sau poezii despre frumusețe
Strigăt sonor, pietrificat
Când, ne-'ncetat mă înfioară
aura ochilor tăi verzi
și când viscolul tău de parfum
neîndoios, mă-'nconjoară,
eu caut, iubito, duios și adânc,
în cosmosul inimii tale,
și-atunci încet, încet, tu te pierzi,
iar eu, voluptos, te consum,
siderat, te respir, te mănânc,
prin mii și mii de flori și petale...
Virtuoz instrument de serviciu,
îți cânt trupul neconsumat,
vestală în mugur, femeie-vioară,
și caut, cu sârg, un ultim indiciu,
la strigătul sonor și pietrificat
al sânilor tăi, paseri de alb,
de deliciu...
Un strigăt sublim al trupului tău
unduios, cu sclipiri celestine,
căci viața-mi, iubito, mi-e hău,
e-un minus fatal, e-un calvar
fără tine...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol, poezii despre sâni, poezii despre spațiul cosmic, poezii despre serviciu, poezii despre senzualitate, poezii despre prăpăstii sau poezii despre ochi verzi
Somnul
O formă de metabolism bazal,
Ce prin noroc e involuntar,
Se aplică în stadiul planetar...
E, zi de nopți, e universal.
E-o pierdere-n volum de viață,
E-un paradox de viu câștig,
E timp, din timp, ce-ai stat covrig
În pântecele... start de ață.
E-o descărcare de sublim
Cu eroi mascați cu alte fețe;
Fiori uitați, pot să te înghețe...
E-un thriller maxim, e un film.
E odihna sufletului, minții;
Ce pierzi din zi, trăiești în noapte,
N-ai ochi, nu-s vorbe, nu sunt șoapte...
E SOMNUL... ce-au etern părinții.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre paradox sau poezii despre odihnă
Tren
Se scurge gând pe șine drepte
De-un paralel concomitent,
Pierdute-n halte de-accident
Dintr-un vagon, pe uși, pe trepte.
Coboară-n ritmul sacadat
De reuniri, de despărțiri
Trecute din sosiri, porniri
Prin gări, în ritm d-accelerat.
E-un foc continuu d-energie
Se încărcând printre duete
Ce nu se știu... Doar din tichete
Se combinând, fie ce-o fie!
Este-un ecran de peisaj
Ce-aleargă-n spate, se rotind...
E-un dor de-a sta într-un colind
Regretând stop într-un triaj.
E-un drum deja prestabilit,
E locul de-a cunoaște lume;
Să bei o bere-n ritm de spume...
Să te lași dus de-un "vagon lit".
E visul în miriapod,
Un ascunziș de-o aventură
Așa-ntr-o doară, doar o tură...
E-o amintire-n timp... Un pod.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trenuri, poezii despre ritm, poezii despre poduri, poezii despre peisaje, poezii despre gări sau poezii despre gânduri
Durerea neputinței
... E un strigoi ce bântuie doar pe-unii
care susțin că-s doi, precum nebunii
și nu pot piept să țină frîu destinului...
N-au niciun mijloc, chiar cu rugi divinului.
E-un tot nefast, de tine nu depinde
oricât ai fi de cast și orice-ai intreprinde...
E-un joc d-independență-ntâmplătoare
de-un pur noroc care când naște, moare.
E-n fond nenorocirea, n-ai cum ajuta,
fiindcă menirea n-ai chiar și de-ai încerca
și doare suferința... a celui ce-l iubești
și nu știi să-i dai "ființa"-ți... ce-i dorești.
Oh, cumul trist e-n ochii cu sclipire
ce șiroiesc tăcutul drept mărturisire,
cu-ntoarceri repezi la ce e credință
sperând minunea-leac la... "neputință".
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre suferință, poezii despre strigoi, poezii despre naștere sau poezii despre jocuri
Peliculă lunatică
M-am agățat de-un colț de lună
ca de-o felie de melon alb, sidefat,
lipit așa pe-un fundal pal de gri, sau bleu plouat -decolorat
dup-un traseu de-o zi- ce nu știu a fost nebună, bună...
E tot mai clară ea -peticul cum cristalinul de la ochiul nopții,
Inert în suspendare între firele de stâlpi ca semnul muzical-
și liniștea e ca o apă înghețată, adâncă, c-un flocon de nori, stă de fundal...
și iată că spărtura de lumină a coborât nițel pe portativul firelor, a sorții.
Plutesc cu gând nemărginit înfășurat în plapuma de azur, azot,
fără să văd mai mult din vid, nici ce traseu ar fi și nici ce stații,
doar simt c-adie mângâieri domol, de vânturi de la fuga în siderații
către tărâmul mult visat de drag, de minte, se încântând de viața morții...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 august 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie sau poezii despre nori
Femeia (dezambiguizare)
Ce e femeia? Mii de ani bărbații încercară
să deslușească doar un dram din tot ce-o înconjoară...
E un mister, o coastă doar, e din Adam venită,
e o parabolă, un dar, bărbatului sortită?!
Un lucru-i clar, din tot ce-avem este cea mai frumoasă,
E-un diamant, un giuvaer, e-a inimii mireasă,
Din tot ce vrei, ea, este-n tot, și pune în mișcare
fluvii întregi de energii, ea e tot ce ne doare!
E agonie, e extaz, e-o lume revolută
e condimentul cel de preț, e nimfa absolută,
e-n creierul de-ndrăgostit, e-n visul ce renaște,
în mii de nopți, în asfințit, în răsărit, în Paște,
în cer, în inimi, pe pământ, în aer și în ape,
e în Crăciun, în galaxii, departe și aproape.
E tot ce îți lipsește, când, departe e de tine,
e tot ce îți dorești, în gând, ce te-mplinește bine.
E viața, nașterea. E o perfectă completare,
e întregirea unui trup. Dezambiguizare...
poezie de Petrică Conceatu din Epigon
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bărbați, poezii despre femei și bărbați, poezii despre superlative, poezii despre perfecțiune sau poezii despre nuntă
Partida (singular de "partide")
E meciul destinului
Dintre echipa sărăciei
Împotriva a chinului;
Ambele ale zădărniciei.
Grupa însă mai conține
"Team"-ul fortunaților
Care sunt alte destine...
Cele ale bogaților.
Complentare-n concurenți
- De reguli mediatori -
Sunt niște independenți,
Deputați și senatori.
Arbitri sunt arbitrariul
Amestec proliferând...
Între pro și ce-i contrariul
Pe cel drept... eliminând.
Statistica ne conduce,
Evident făr' de tăgadă;
Biruința ce se induce
E-a celor ce știu să pradă!
Scorul are doar un sens;
Dă lider câștigător...
EGALUL e-un fals... consens;
NULUL... e-un nemuritor.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre parlament, poezii despre sărăcie, poezii despre statistică, poezii despre partide, poezii despre independență sau poezii despre bogăție
Cer
E cerul de-un albastru crud
Spălat de zile lungi cu ploi...
Doar păsări lasă dâră surd,
Plutind mirific peste noi.
Dormind sleită, fără valuri,
Și apa mării-i mai albastră,
Se sărutând molcom cu maluri
Topite-n ochi, dintr-o fereastră.
Se simte-un reavăn pur, algezic
Drogând, aneantind... mișcare;
Doar adieri de fulg, feeric
Printre tulei de păr în soare.
E-un murmur, triluri în fundal,
Amestec cu un zgomot surd
De glasuri, vâjâit stradal
Și-un claxonat stingher, absurd.
În anestezica lentoare
Doar gâzele sunt în periplu
Pe pielea-n prurit în dogoare
Și gându-n dragoste, un ciclu.
Fuioare mici de alb prind viață,
Apar și se destramă iute;
N-au loc pe-azurul rece, gheață
De stea, topindu-se-n tăcute.
Își adunând tonuri de griuri
Pe albul franjurat născând,
De nicăieri apar noi pliuri
Se contopind purtate-n vânt..
... Și iar se rupe și dispare
Neputincios; vapori ce ning, ning
Spre departe, în timp de iernare...
Aud eter, îmi cântă "Feeling"...
Mă scald în marea-mi de broboane,
Sunt cald profund în minte, în vine...
Singur străbat prin canioane
Din mintea-mi... se topind de tine!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre albastru, poezii despre alb, poezii despre zile, poezii despre tăcere, poezii despre păsări sau poezii despre păr
Ai dispărut în zare
mâna întinsă mi-a rămas spre zare
și tu ai dispărut în ceața ei,
dansau pe cer doar păsări călătoare
și ele mă priveau cu ochii grei
mi se părea că ochii lor sunt mure,
aveau în ei culori din ochii tăi,
îmi arătau neantul cum apare
priveam cu ochii căutători prin văi
și nici o vale nu te-avea pe tine,
aveau doar flori și fluturi, mii și mii,
nu le pasă deloc ce e cu mine,
zburau prin aer pufi de păpădii
mâna întinsă mi-a rămas spre zare
și zarea s-a întunecat pe loc,
era acum o noapte urlătoare,
c-o ploaie repezită în galop
simt trupul care-mi fierbe dintr-odată,
mai trece doar puțin și-mi dă în foc,
eu nu te plâng, o lacrimă te iartă
e lacrima ce n-a avut noroc
neștiutoare cade într-o baltă,
atât de tulbure norocul ei,
își pierde limpezimea nediluată,
în urma ta e un parfum de tei
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre întuneric, poezii despre tei, poezii despre păsările călătoare sau poezii despre plâns
Mahmur
E mintea parcă în nevralgie,
Aproape în static apăsat,
Pierzându-și fir fără să știe,
Ca-n încâlceala de-un drogat.
Din înăuntru răscolește
Emetical propriul de sine,
Iar văzul parcă se albește
Și glas nu se mai leagă bine.
E corpu-ntr-un cutremur fin,
Epuizant, imperceptibil,
Iar moscu' e-un miros de vin
Și auzul face rău, pestibil.
E-un fizic ca de paralitic
Tot așteptând înviorare...
Cum adevăr de la politic,
Ce poate fi... o întâmplare...
De vreun mahmur... dintr-o scăpare.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 aprilie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre politică, poezii despre droguri, poezii despre cutremure, poezii despre bine și rău sau poezii despre adevăr
Omagiu
Simbol, este omagiul de laic, rugăciune
Nespusă tare, în gând o suavă recitare
D-esențe, scoase din deliricul tăciune;
Elixir de-ars mocnit, inhalat răsuflare.
Iar ecou e, sau nu, căci osul tăciunit
E doar orbite goale și-n ele, înăuntrul
De craniu, nu mai e, minunea, ce-a spășit,
Sau sens a dat la tot... Bun bulgăre, ca untul!
Către ce să-și îndrepte, oare, atunci piosul
Privirea, lupă-n prisme de stele; 'nspre un fuior
Ce-n lornion își întoarce fumul, înspre josul
De un periscop, făcut dintr-un femur ușor...
... Dezmăduvit, rămas un labirint calcaric
În șold, rotund de atâtea, atâtea mângâieri?
Oare nu-i un păcat, c-atâtea frumuseți, barbaric
Au sfârșit; la fel cum tot ce-i azi, mâine va fi un ieri?!
Iar ieri, ce-i azi de-un mâine și alaltăieri e-un azi
Și tot ce-a fost, de-acum, e-un mâine-n viitor,
Cum oasele ce-ți sunt, coloane să nu cazi?!...
Omagiu-i mâna pe umăr, la fostul drag, cu dor!?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre trecut, poezii despre stele, poezii despre sfârșit, poezii despre religie, poezii despre prezent sau poezii despre mâini
Când se crapă pământul, să nască
Se crapă-n ramuri neaua iernii din albul scurs, regenerând
La primele răcori de cald ca un porumb de floricele
Și parcă mintea scapă frâie, visând călătorit arzând,
Iar inima ar plezni nebună să-mi iasă toate-n păr, pe piele.
E-un freamăt presimțit oriunde și picuri verzi se sparg în foi,
Ninsoarea se pornind petale din must de sevă-n capilare,
Ce urcă amintiri din huma de alți de-ai noștri, precum noi
Ce își țin iar inima-n palme, s-o dea, cum pomul își dă floare.
Se varsă șipuri uriașe, pe simțuri, inundând parfum
Până ar plezni și piept de dulce, de atâta ploaie de miresme
Și clopoței cu trei ovale se pleacă sfioși lângă drum,
Pierind tăiați de toporași și-n șir apoi, pufoase iezme.
Din griul gloss, sau ceruit, se văd topazuri de acadele,
Înfipte în reavăn de-o mochetă întinsă suluri peste brun
Și-n zări e-un zumzet, un concert, de faguri roi și păsărele,
Iar mintea-n zbor pleacă și ea... Sunt tot o muzică, răsun!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 octombrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre simțuri sau poezii despre ninsoare
Amurg adânc...
Se-așează seara, pe-un final de portativ de mandolină,
Într-un adagio pâclit cu note-n stinse triluri
Apuse-n penele din calde cuiburi și-nceput de lieduri
În avant premiera de spectacol, sunet și lumină...
O piesă de argint, cu lustru-n Lună, se preface-n far
-O prismă de oglindă de mister de la cuptorul zilei-
Cu aprinderi de simțiri ce curg pe firele idilei
În străluciri de buze în făclii, pupile-n licăr și sărut-nectar...
Nu mai e cheia sol, e-un fond de "cri" în deluviu
Din zeci și mii de greieri încântați de-amor
Ce-nalță verzi-albastrele luciri, de licurici în zbor...
Se culcă fericirea-n adiere fină, peste corpuri în preludiu.
Pământul tot inspiră-n geamăt și suspine
-Pe-un portativ de paralele și meridiane- în ecou
La strigătu-mi dezlănțuit, infim, ce-i sunt erou...
Eterul, către Univers, un uriaș solfegiu planetar devine!
Înăbuș timpul, ce-am pierdut uitând de mine,
Mă scald afon în note ce mereu voi plânge...
Eu mă petrec non stop pe-amurgul ce mereu se scurge
Și-ți las versul duet... cu muzica ce-o știu și-i pentru tine!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre sunet sau poezii despre poezie
Doar un... pic
Pic, pic sună pe țeastă; un cor universal
Din opera lumească, ce crește câmp, oceane
Și aer impercept prăvale-n tunet mal
De sunet, bang și fulger... e-un sor de lampioane.
Ațâță gând, rapace de înălțat frumos
La hăul tot, ce-i scenă, din mult uscat și ape;
Lavabilul ce spală gunoaiele ce-am scos
Din pământ pur... topindu-l, dezintegrat aproape.
Se pică molecula lichidă, translucidă,
Neînțeles de clară după un atât parcurs,
Doar ca să zboare iar, de-al ei abis lividă,
Căci trebuie spectacol... Bilet nu-i cu ramburs!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ocean, poezii despre creștere sau poezii despre aer
Șapte
Cârlig de-o numeralogie
Ce leagă zile, ani de-acasă...
Timp de descarc de energie
Pentr-un efort de-un ban pe masă.
Număr de trâmbițe, de taine
Numerotate și-n păcate,
E-un spiritual, e semn de daine...
E ziua de odihnă-n toate.
E fastul biblic, sunt cuvinte,
E-un candelabru, e un duh,
E-o notă de copil cuminte...
Număr de ceruri, de văzduh.
El limitează și minuni,
Numerotează continente,
E magicu-n câștig prin lumi...
E-o cifră doar, eminamente.
E simbol minim pentru carte
Și de-nceput și de sfârșit,
E-o clasă lipsă, e-un merit...
De zece ori, poate fi... moarte!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre numere, poezii despre limite, poezii despre energie sau poezii despre cărți