Cu voie sau de nevoie
întotdeauna omul nîndreptățit
se ascunde cu totul în sine însuși
își adăpostește durerea care-l roade în trup
uneori își ascunde visul de văzul, auzul și mirosul lumii
se preface într-o apă liniștită și întinsă
pe care nici nu știi când te înhață vârtejul morții
sub tălpile sale pământul e nesigur, alunecă
pașii trebuie măsurați și făcuți cu atenție
gândurile nu trebuie spuse mai degrabă simulate
tot ce mișcă conține mai multă primejdie
noi vedem doar aparența lucrurilor
însăși viața e un fel de închisoare
în care ești pus în lanțurile situațiilor posibile
numai moartea îți dă libertatea deplină
când poti pleca singur, repede unde vrei
și toți te iartă pentru greșelile comise
cu voie sau de nevoie.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (1 februarie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre posibilitate
- poezii despre pericole
- poezii despre libertate
- poezii despre iertare
- poezii despre gânduri
- poezii despre greșeli
Citate similare
Păcătosul
Un păcătos nu iartă pe nimeni,
nu se iartă nici pe sine,
în această lume fiecare iertare
se face de cel cu har
de aceea el își ascunde intenția
și faptele uită vorbele.
Pe drumuri bătătorite așteaptă răul,
pornirea nefirească,
o cădere la pământ
de unde nu se mai ridică om.
În spatele său stăpânește întunericul,
ochii nu mai au țintă
doar un blestem vine din interior
și produce dispreț
în care se pierde fără să vrea.
Lumina pare o anihilare dușmană,
să-și caute mijloacele,
numai Dumnezeu mai poate face ceva
dacă nu e prea târziu.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre întuneric, poezii despre religie, poezii despre ochi sau poezii despre Dumnezeu
De un fel de nerostire
întotdeauna începutul e cel mai greu în toate.
ca să poți continua povestea - oricare ar fi ea -
îți trebuie un punct de sprijin să poți răsturna pământul...
de un fel de nerostire ai nevoie câteodată
pentru a spune primele impresii despre viață
și apoi să trăiești clipa tresărind...
uneori mă așez între lume și gânduri
așteptând emoția creatoare de inspirație
ca să pot zbura cu aripile crescute înăuntrul meu.
câteva absențe de sine sunt necesare
ca visurile să devină realitate
pentru că numai cu inima poți vedea limpede
chiar dacă uneori ea e orbită de dragoste
în rest, e de ajuns să trăiești între ani
să te copilărești în voie, ori de câte ori vrei,
să știi că meriți totul fără să ceri nimic,
și să fii în contratimp cu vârsta.
poezie de Bogdan Nicolae Groza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre început
- poezii despre zbor
- poezii despre vârstă
- poezii despre timp
- poezii despre superlative
- poezii despre realitate
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Singurătate și teamă
Într- o lume plină de neguri și umbre
moartea se joacă de-a viața
și când totul se rupe din punctul nevralgic
cade în deșertăciune.
Soarta cred că și-a pierdut
sămânța în care se crede,
să mai răsară.
Singurătatea în care se ascunde teama
are trupul copt și pielea de lămâie,
fără multă așteptare
primăvara din mine nu mai înmugurește.
și eu
sunt izolat în lacrima unui sfânt.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre singurătate, poezii despre frică, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre primăvară, poezii despre muguri sau poezii despre jocuri
Cel care crede că își poate ascunde gândurile este doar un sărman naiv. El seamănă cu struțul care, atunci când este vânat, își ascunde capul în nisip, imaginându-și că nimeni nu îl mai poate vedea.
Swami Shivananda în Puterea Gândului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vânătoare, citate despre nisip, citate despre naivitate sau citate despre gânduri
În clipa regăsirii
În libertatea mării constrângerea e malul
Deplinul întuneric lumina o conține
Pe țărmul neclintirii neliniștea e valul
și din ce-a fost el lasă doar lumea care vine.
Nimic îți pare totul când cauți nemurirea
În muta disperare tăcerea e cuvântul
Nefericirea însăși cuprinde fericirea
când, plin de umilință, tu părăsești pământul.
Iluzia, supusă, ascunde adevărul
doar pentru a-l cunoaște în clipa despărțirii
Acela care astăzi înseamnă trecătorul
și care este veșnic în clipa regăsirii...
poezie de Elena Liliana Popescu din Unde ești, timp? (2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre prezent, poezii despre nefericire, poezii despre fericire, poezii despre cuvinte sau poezii despre cunoaștere
Des-facerea
Ceea ce este trebuie să se confirme prin sine
Căci altfel nu este;
Ce se vede trebuie să se vadă singur,
Ce se aude trebuie să se audă singur,
Ce se simte trebuie să se simtă singur,
Ce miroase trebuie să se miroasă singur,
Gustul trebuie să se guste singur,
Căci altfel de ce ar avea nevoie să fie?!
Și din miezul tuturor acestor esențe
Se desface Universul
Care se DES-FACE în viață și moarte
Viața prin ea însăși,
Moartea prin ea însăși,
Care se DES-FAC în ființe și neființe,
Separat, pentru fiecare ceea ce merită.
Și dacă nu te voi mai întâlni
Niciodată
Înseamnă că ne-am despărțit înfricoșător
De trist
În două lumi,
Una care există
Și una care nu există.
poezie de Bujor Voinea din Transparențe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe sau poezii despre existență
Când ai o stare de vibrație joasă - tristețe, ură, nervi - starea tinde să se agraveze, deoarece gândurile joase își măresc ponderea prezenței în mintea ta - și totul începe să pară din ce în ce mai negru, asta până când identificarea cu gândurile ia o pauză (respirație conștientă, privitul naturii, mutarea atenției către alt orizont etc.), ceea ce îi permite vibrației (sunetului) să se reașeze. De multe ori, gândul jos al unui om este cel care invită multitudinea de gânduri joase, în mintea care îl găzduiește. Astfel că omul se poate gândi, cu regret, că și-a uitat portofelul acasă, iar acest gând se poate transforma într-o sarabandă de alte gânduri joase, care îi spun omului, spre exemplu, că viața e o luptă. În acest fel, ceea ce a fost un simplu gând de regret s-a transformat într-un magnet pentru celelalte gânduri, care au venit acolo unde au auzit chemarea. Și bineînțeles că omul este necăjit! De ce? Pentru că el chiar își crede gândurile! Mai mult, se identifică total cu gândurile sale. Iar asta îl face supusul gândurilor, pentru că le acordă atenție completă, iar acolo unde este prezentă atenția unui om, acolo este prezent și omul. Atenția nu este un gând; atenția este Însăși Conștiința. De fapt, gândurile asta vor: atenția oamenilor, pentru că doar așa pot evolua până la stadiul de experiență.
Cătălin Manea în Întoarcerea la Liniște, Relația cu gândurile
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre tristețe, citate despre sunet, citate despre prezent, citate despre negru, citate despre natură, citate despre magnetism sau citate despre evoluție
Am primit cadou un creion electric, pe care când îl răsucești luminează locul unde scrii și numai ce scrii. Creionul ăsta e un simbol uimitor al vieții noastre. Răsucește-te, eliberează-te de ce ascunde lumina din sufletul tău și vei trăi în lumina care îți arată ce trebuie să vezi și să știi pentru a acționa, doar ce trebuie să știi pentru a acționa.
Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate de Lev Tolstoi despre lumină, citate de Lev Tolstoi despre viață, citate despre suflet, citate de Lev Tolstoi despre suflet, citate despre simbolistică, citate despre electricitate, citate despre cadouri sau citate de Lev Tolstoi despre cadouri
Tu nu ești mort
dintre toți morții pe care-i știu
tu nu ești mort
ești prezent în gândurile oamenilor
cu tot ce ai făcut pentru ei
și rămâne zidit
durerile și suferințele pe care nu le mai ai
noii le avem și pe ale tale
cuvintele revin la matca poetică
copacii se vor trezi din somn
și cu fiecare dragoste-i mai cald
chiar dacă tu nu mai simți
noi simțim valul care se apropie
și straniu
nu ne temem.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință, poezii despre somn, poezii despre poezie sau poezii despre durere
Odihna de la capătul drumului
poate că... știu. mulți sunt speriați... și eu sunt
dar asta nu mă poate opri. nimeni nu poate opri timpul în loc
se știe că orice fenomen are o finalitate.
și viața e tot un fenomen. fenomenal aș putea spune
vezi tineri în jur. nu mai au răbdare
vor totul. repede.
se uită la tine. nu te înțeleg
dar asta e treaba lor. nu trebuie să le explici nimic
nici nu ar avea răbdare să asculte
eu uită că și tu ai fost ca ei
și uneori chiar și tu uiți
uiți pentru că acum acum ai mai multă răbdare
și altă înțelegere a lucrurilor
acum știi că orice ai face, soare își vede de ale lui
nu are nici condică de semnat
nici tramvai de prins
și nici concediu magnific de organizat
aerul e respirabil sau nu
apa e potabilă sau nu
viața e trăibilă sau nu, dar ea,
ea se merită trăită
și atunci când se termină bateriile
înțelegi că ai ajuns
la capăt
și îți iei o binemeritată pauză
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tramvaie, poezii despre tinerețe, poezii despre sperieturi, poezii despre promisiuni, poezii despre odihnă, poezii despre concediu sau poezii despre apă
Cum a fost, a fost
Eram desculț pe uliță
prin noroiul unui veac
lăsat în custodie.
Uneori sufeream fără rost,
nimeni nu-mi observa durerea
sau o neglija.
Oamenii erau obișnuiți cu răul,
câte unul mă mângâia în trecere
și pleca în amintirile sale
la fel de triste.
Întotdeauna așteptam Paștele și Crăciunul,
părinții ne îmbrăcau în straie noi
și mergeam la biserică,
ascultam slujba
și visam o altă lume
care a și venit.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre biserică, poezii despre amintiri, poezii despre Paște sau poezii despre Crăciun
Omul de lângă fântână
La o răscuce de poveste fără zmei
un om așezat lângă o fântână
își răcorește sufletul.
Nu trece nimeni, doar o adiere de vânt
suflă peste o câmpie mirositoare,
de când așteaptă a înflorit și salcâmul,
se apropie seara și o să pornească la drum,
nu poate să spună unde se duce
și de ce se grăbește.
Poate trecutul îl împinge în față,
îl cheamă-n orașul de lângă dealuri
unde are nevoie de identitate,
de spiritul care-l animă să urce
în propriul său trup.
Aproape că simte-n inimă fereastra
de la care-l privește lumea
și dorește să se regăsească
în mijlocul ei.
Pleacă din sine liber
spre alte zile și nopți
pe care le povestește nervos
și nimeni nu-l ascultă,
de aceea scrie, scrie poeme de revoltă.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre vânt, poezii despre trup și suflet, poezii despre trecut, poezii despre suflet, poezii despre seară sau poezii despre revoltă
Omul trebuie să-și formeze o imagine mentală clară și definită a lucrurilor pe care dorește să le aibă, să le facă sau a ceea ce dorește să devină; iar această imagine mentală trebuie s-o păstreze în gândurile sale, în același timp cu recunoștință pentru Suprem, care îi oferă tot ce își dorește.
Wallace D. Wattles în Știința de a deveni bogat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre recunoștință, citate despre imagine, citate despre dorințe sau citate despre devenire
La marginea vieții
În timp fără de sfârșit
la marginea vieții, vise nu sunt,
ci mai degrabă o acceptare-n tăcere
a trecerii în lumea ce nu mai apune.
Lumina cea vestitoare de mugure
ca și semințele îngropate nu mor,
ploile între tunete trezesc pământul din somn
și caută-n câmpii mirosul de pâine.
Iar toți cei ce caută-n memorie
răscumpărarea sufletului ce învinge
păcatul cu iertare,
își pleacă genunchi și văd mai departe
de orizontul spre care merg.
Tu să nu-mi spui că-ți pare rău
pentru ce nu ți s-a întâmplat
când căutai peste tot rodul nașterii,
tot ce-i trecut nu se mai întoarce.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie
Socotesc cum bat visele
Stau și aștept pe o bancă
pe lângă care amintirile trec pe lângă mine
din timp în timp gândurile fug și ele
se depun în memorie ca într-un sertar
pe care nu-l deschide nimeni
fără cheie
oamenii își măsoară fiecare pașii
până unde trebuie să ajungă
nu se lasă înduplecați
de cei care-i privesc mirați
nu mă zoresc să plec mai repede
am răbdare cu mine
mai bine îmi găsesc să repet un poem
care m-a prins cu inima desfăcută
viața decurge normal
îmi doresc o libertate reală
care nu se prea întâmplă
mai degrabă sper
oricum speranța nu moare
socotesc cum bat visele
am o teamă de neprevăzut
care se vântură prin gânduri și vise
nu mă îneacă apa tulbure
mă feresc de angoase
plec și mă pierd în mulțimea insipidă
caut ce nu găsesc
iar gândurile rămase-n memorie
nu mă lasă liber
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă sau poezii despre dorințe
Bătrânul
Urcă pe scara vârstei în solitudine
omul cu gândurile scrise și-n vorbe
cu multe întrebări nepuse
și răspunsuri clare și lungi.
Un trup ponosit de prea multe întâmplări
care-ți mângâie auzul cu sunete difuze
un cântec de leagăn pe genunchi.
Iartă tot neastâmpărul
din pornirile iuți ale tinereții
respiră prin cuvinte alese
învelit în omături de ceară
ca într-o rugăciune.
Știe prea multe ca să mai spună
se odihnește cu pauze scurte
continuă obosit și îngândurat
cu ochi umezi, nevinovat
de dragostea cu care ne primește
pe toți în inima sa
ca pe niște copii
fără vârstă.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (10 ianuarie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre nevinovăție sau poezii despre muzică
Sărăcie fără orizont
S-a prins cu mâinile de cer,
i se părea un amplu exercițiu de zbor
fără aripi de înger sau pasăre,
doar cu gândul desprins de trup.
L-am lăsat să plece unde dorește,
în mine a rămas un gol spânzurat
într-o memorie plină de vise
care se războiau cu lumea amorfă.
Cineva îmi tot urmărea mișcările
încât obișnuiam să schimb pașii lucrurilor
cu alte forme de avânt
până să ajung la copia iubirii.
În cercurile ca niște roți de tren
printre care păsările nu se încumetă să treacă,
îmi părea totul trist și fad
ca-n amintirile când eram atât de sărac
de nu mai vedeam orizontul.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie, poezii despre păsări, poezii despre îngeri, poezii despre trenuri, poezii despre schimbare sau poezii despre mâini
Oamenii își uită trecutul
Oamenii își uită trecutul și se prefac în făuritori ai prezentului,
se cred chiar cine n-au fost,
pleacă prin lume cu gânduri revoluționare
dar furtunile și uraganele îi temperează
îi aruncă în haosul uitării
lumea largă nu este chiar atât de plină de bunăvoință.
Pentru visele de îmbogățire
Plătesc cu o nemulțumire o bolnavă.
Uneori căutările se prelungesc foarte mult
și nu știu ce au vrut să obțină, dar au pierdut totul
dragostea a rămas o amintire întrupată în copii
toamna se apropie cu roade atât de puține
că nu-ți mai trebuie altceva decât întoarcerea acasă
unde și pământul te primește cu drag.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uragane, poezii despre toamnă, poezii despre revoluție, poezii despre plată sau poezii despre nemulțumire
- sex. - bani. - haine. - mașină. - corp de plajă cu six pack. - reputație și respect. Imaginează-ți că în cele mai multe cazuri, oamenii își doresc aceste lucruri doar ca să simtă că valorează ceva, că sunt importanți și contează. Ce trist trebuie să fie să ai toată lista de mai sus și să simți că ești la fel de mic și neimportant ca și când nu le aveai. Și mai imaginează-ți că dacă ai știi cine ești cu adevărat, câtă putere ai defapt și care ți-e originea din care vii și unde te vei întoarce, nu doar că nu ai mai avea nevoie de nimic din cele de mai sus ca să te simți împlinit dar chiar le-ai putea obține relaxat și răzând. Doar că pentru asta trebuie să uiți tot ce știi și să faci munca interioară cu propriul suflet. Psihologie, dezvoltare personală și spirituală. Doar că psihologia nu se vede din prima. Și nici sufletul sau munca interioară. Așa că omul continuă să fugă după ce se vede. După primul lucru care se vede. Fără niciun rezultat. Ca o maimuță. Proastă.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre psihologie, citate despre om și maimuță, citate despre vestimentație, citate despre sex, citate despre respect, citate despre reputație sau citate despre relaxare
Cu ochii înstrăinați de durere
Lacrimi de sare vâscoase alunecă pe fața inimii,
lumea se vede cu ochii înstrăinați de durere
și timpul târât trece impasibil
ca o apă peste urmele oamenilor.
După pauza impusă picioarelor grele
orașul își desenează din memorie străzile,
cineva i-a șters gândurile cu o pânză de paiajen
și n-a spus nimic,
a pus paharele pe masă
dar lipsea aproape totul, inclusiv plăcerea ori pofta,
era un gol umplut cu altele
ce tremurau de teama zilei de mâine.
Își cântărea cuvintele cu milă,
apoi nu le mai rostea,
se risipea în uitarea de sine
ca într-un labirint din care ieșea obosit
cu alte năzuințe.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre uitare, poezii despre poftă, poezii despre plăcere, poezii despre picioare sau poezii despre oraș