Dacă poetul e neprihănit în deprinderile lui, tot aşa vor fi şi versurile lui; pana este limba sufletului: cum sunt ideile ce se înfăţişează în ea, la fel îi vor fi şi scrierile; când regii şi prinţii văd minunata ştiinţă a poeziei la cei prevăzători, virtuoşi şi serioşi, îi cinstesc, îi admiră şi-i prosferisesc şi chiar îi încununează cu frunzele copacului pe care trăsnetul nu-l loveşte, ca semn că nu pot fi atinşi de nimeni acei care cu astfel de cununi îşi văd cinstite şi împodobite tâmplele.

Miguel de Cervantes în Don Quijote de la Mancha (1605), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se părea că pentru tânărul comandant, ziua aceasta nu începuse chiar atât de bine cum i se păruse lui de dimineaţă, nu fusese tot timpul atât de norocos, asta putea înţelege după incidentul din faţa Institutului, al cărui protagonist fusese chiar el, Lucian, deşi fără voia lui. Iată-se acum în jeep, alături de director şi profesor. Ruşinat, îşi plecă privirea şi capul; nu arăta întocmai demn de funcţia pe care o primise seara trecută. Nu-l durea nimic, dar nu îndrăznea să spună un cuvânt. Îşi închipuia cum îl vor privi colegii lui, când îl vor vedea astfel; probabil că ei, ceilalţi, arătau mult mai bine, nu ca el.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care se văd pe ei înşişi ca pe nişte victime, îşi vor pierde din putere. Cei care se văd ca slabi, nu vor depăşi obstacolele din viaţa lor.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Sunt aproape de sufletul tau,
La bine si la rau,
cu devotament si cu drag
Sunt tot mai aproape de izvor
De magia cunoasterii in alb
Sunt cunoscuta, atent decisa
Sa cunosc magia luminii
In dansul pierdut al magiei
Sa fiu lumina ochilor tai
Sunt atenta la tot ce e in jur
Observ cuvintele, magia, minunata
Atingere a lor, pe cuvantul zbor.
. il transpun in adiere
Recunosc toate aceste momente
Stiu ca impreuna putem face minuni
Stiu ca putem atinge acele lucruri
Pana ce zorii diminetii vor rasari
Pana ce inimile noastre se vor uni
Pana ce frunzele aramii vor cadea
Pentru a se asterne intr-un covor al dragostei netarmurite
Intr-un bol al nemasuratelor dorinte
Pasiuni, lumini, care nu pot descifra
Culorile viu colorate ale surorii tale.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vântul

Mă uit la vânt şi nu-l văd,
Mă uit îndelung şi nu-l văd,
Văd doar arborii cum se clatină
Şi frunzele cum aleargă prin iarbă.

Mă uit la timp şi nu-l văd,
Mă uit îndelung şi nu-l văd –
Văd doar copiii cum cresc
Şi oamenii cum încărunţesc şi se-apleacă.

poezie clasică de A.E. Baconsky
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un om de ştiinţă aşa că, în mod natural, m-am gândit la religie prin ochii unui om de ştiinţă. Când fac asta, văd religia nu denominaţional, dar într-un sens mai mult deistic, să spunem. Am fost influenţat în gândirea mea de scrierile lui Einstein, care a făcut observaţii, în sensul că atunci când a contemplat lumea a simţit o forţă mult mai mare decât orice forţă umană. Eu simt la fel. Există un sentiment de veneraţie, un sentiment de reverenţă, şi un sentiment de mare mister.

citat din Walter Kohn
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia umblă cu aparatul de filmat versuri

În Plein Soleil Delon nu a fost
Deloc amuzant, nici prea inteligent.
Doar plin de el şi gol pe dinăuntru.
Sunt versurile unei poezii
Căreia fanii îndrăciţi ai lui Delon
Nu numai că nu i-ar da niciun like
Dar comentariile vor fi răutăcioase, ca pe grupuri...
De fapt cum totul se întâmplă într- un fel sau în altul
S-a întâmplat şi cu noi
Fenomen comun chiar şi stelelor aflate la depărtări cosmice
Pe tine să te cheme Marie Laforêt.
Fără să ştii că un băiat din România
La fel de frumos ca Alain,
Mare iubitor de câini, la fel ca Delon
Dar care nu va vâna succesul cu orice preţ.
Se va fi îndrăgostit de tine,
Când tu vei fi tras deja şi definitv cortina duşului
Şi tot aşa vor crăpa mugurii primăvara
Ori vor cădea frunzele toamna şi de acum înainte
Va fi deajuns ca cineva îndrăgostit să tragă cordonul duşului.

poezie de Octavian Clement
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am săturat...

M-am săturat să văd cum pică frunza
Şi doar păianjeni îşi ridică pânza.
Aş vrea să ştiu unde-i acum parfumul;
De ce-a plecat lăsându-ne doar fumul?

M-am săturat să văd cum mor în gară
Cei ce respiră-n drogul din ţigară,
Şi-apoi se duc să doarmă în canale
Şi mor stupid în linişti infernale.

M-am săturat de-atâta sărăcie
De teama că-n curând foame-o să-mi fie,
Iar lupii care urlă-n parlamente
Nu-mi vor lăsa măcar medicamente.

M-am săturat să văd mereu cum plânge
O Românie suptă pân' la sânge,
Şi tare-aş vrea să-i văd sub ghilotină
Pe hoţii care ne prefac în tină.

M-am săturat să mânc pâine amară
Şi să fac sluj la o babă murdară,
Pătându-mi în mătănii demnitatea
Şi-uitându-mi uneori identitatea.

M-am săturat să văd la colţ de stradă
Copii cerşind şi nimeni să nu-i vadă.
Sau vreun bătrân care se vrea sub cruce
Când pe impozit banul lui se duce.

M-am săturat de-atâta supărare,
Unde mă uit văd munţi de disperare
Şi vă întreb pe cei ce ne conduceţi:
În gând povară, chiar deloc nu duceţi?

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu m-am dăruit niciodată întru totul, dar asta mi se pare imposibil când văd cum mă supun nobleţei şi perfecţiunii lui Hugo, senzualităţii lui Henry, frumuseţii lui Eduardo. Sentimentele mele sunt într-un haos pe care nu-l pot limpezi. Vreau să fiu iubită...

Anais Nin în jurnal
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Donal Trump, preşedintele SUA: măscăriciul mondial

Supărat sunt că românii tot aleg de zeci de ani,
Infractori şi agramaţi, şi fel şi fel de şarlatani.
Supărarea îmi mai trece, însă, pe ai mei mitici,
Când văd că americanii au ales un... măscărici!

Pot eu să-mi mai cert miticii, fraţilor, să-avem pardon,
Când văd că americanii au l-au ales pe-acest bufon?
Pot eu să-mi mai cert românii dacă-aleg un găgăuţă,
Când chiar ei, americanii, au ales aşa maimuţă?

Ce mă fac cu românaşii, cum s-o dau şi cum s-o-ntorc,
Când chiar ei, americanii, au ales aşa un porc?
Supărat sunt că românii au ales corupţi şi "foşti",
Însă văd că-americanii sunt cu mult, cu mult mai proşti!

pamflet de George Budoi din Alegeri, Alegători şi Aleşi: aforisme, epigrame, pamflete şi satire (16 iulie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu văd

Văd mâna care mă călăuzeşte.
Numele ei este datorie.
Văd inima care mă hrăneşte.
Numele ei este puritate.
Văd sufletul care mă eliberează.
Numele lui este frumuseţe.
Îl văd pe Dumnezeu, care mă stăpâneşte.
Numele Lui este Necesitate.

poezie clasică de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În gând, Lia îşi zise: "Afurisitul! Ştie să profite de atuurile pe care le deţine. Privirea aceea a lui... Parcă s-ar uita prin mine, dincolo de mine... Şi chipul lui, într-adevăr, de Don Juan irezistibil, cu trăsături delicate, bine conturate... Apoi surâsul lui seducător, enigmatic, abia perceptibil, ca o părere... Ah! Dar nu-i ţine cu mine! Nu-i merge! N-am să mă las! N-am să cad pradă în capcana lui, chiar dacă e vorba despre o misiune spaţială care va dura cel puţin 13 ani... Ce fraieră sunt! Cum pot gândi astfel?! Oare n-am căzut deja, de mult încă?! Mă străduiesc atât de mult să mă prefac că nu-l suport, încât am început să cred că-ntr-adevăr, aşa-i; şi nu-i deloc aşa... Uff..." În timp ce ea se tot contrazicea în gând în fel şi chip, colegii continuau să-şi expună părerile...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urăsc!

Urăsc pe cei care urăsc ce nu-nţeleg,
Urăsc pe toţi acei care-şi aleg
Să vadă doar ce vor şi cum le este bine,
Care privesc pripit şi cred că văd în mine.

Urăsc pe cei care vorbesc doar să se-audă
Care nu gândesc şi mintea le e surdă...
Urăsc prejudecata furibundă
Şi întocmită fără-a iubirii undă.

Urăsc pe acei care se ceartă
Şi pentru toate dând vina tot pe soartă...
Urăsc pe toţi acei crezându-se eterni,
Pledând pioşia, când nu ştiu a fi demni.

Urăsc să mă complac în fel de situaţii,
Ce le urăsc în sine, având joase vibraţii...
Urăsc să mă arăt ce nu pot fi
Şi să înşel că ştiu ce nu aş şti.

Urăsc atunci când cineva opreşte
Iubirea ce în suflet înfloreşte...
Urăsc când omul se crede Dumnezeu
Şi fură destine, fermecând mereu.

Urăsc când se dă mare un om într-un nimic
Şi cum se-mpodobeşte că este mult prea mic...
Urăsc pe cei care se vând nestingheriţi,
Care stau mereu şi se dau grăbiţi.

Urăsc când spui pe nume şi nu ştii cine sunt
Când mi-ai pus etichetă doar dintr-un cuvânt...
Urăsc mult ignoranţa şi ce-i de suprafaţă,
Urăsc la fel de mult sufletul de gheaţă.

Urăsc obrăznicia a celor cu mulţi bani,
Crezând că-i al lor tot, fiind atât de-avari!...
Urăsc om fără milă şi pe cel păgân,
Neştiinţa dom'le, te lasă şi mai spân.

Urăsc pe-acei care nu ştiu să valoreze,
Tot ce ne-a fost lăsat de Tatăl să vibreze,
Urăsc mândria şi prostia când vrei să le ascunzi
Cu a lor negare în care te afunzi.

Urăsc tot ce-i urât şi urâţeşte,
Prin ura de urât se construieşte
Un suflet alb şi-o inimă celestă
Înmormântând ura cea funestă.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieţii (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Byron a scris cu aceeaşi uşurinţă cu care zboară un şoim, la fel de clar ca oglinda unui lac, rostind un adevăr în termenii lui cei mai exacţi. Nu numai adevărul cel mai adevărat, ci şi cel mai important şi mai util. Desigur, nu pot măsura forţa lui Byron, aşa cum nu o pot măsura pe aceea a lui Turner; dar îmi dau seama că amândoi au avut dreptate în privinţa unor lucruri la care pot desluşi ce e adevărat de ceea ce nu e. Aşa încât ei vor trebui să-mi fie maeştri, fiecare în domeniul său.

citat din John Ruskin
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot fi fericiţi cei care nu se împotrivesc soartei, ci îşi încredinţează toate simţurile unei inactivităţi ademenitoare.

citat celebru din Miguel de Cervantes
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semnele timpului

1. Aud glasuri din lemn,
văd şarpele din râu,
curge undelemn
din bobul de grâu
şi văd semn.

2. Văd ierburi pe stânci
şi fum de polen,
şi urme adânci
lăsate ca semn
de furnici.

3. Semne-n izvoare,
aud în fântâni
plânsul din floare
şi văd în aluni
semn mare.

4. Scripturile vorbesc
despre ape rele,
cuvânt Dumnezeiesc
despre cer şi stele:
semn ceresc.

5. Pe cei osândiţi
iadul stă să-i dea,
pe cei înghiţiţi
marea stă şi ea:
semn din sfinţi.

6. Aud glasul din lemn,
văd şarpele pe drum
şi eu mai văd un semn
în tot ce e acum
semn din semn.

poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce credeti, doamnelor, că, dacă ne cedează scaunele când ne văd, înseamnă că ne stimează? Nu... Cum v-aţi închipui că un bărbat care se consideră şi poate că chiar este şi mult mai instruit în politică, ştiinţă, literatură şi orice voiţi are să stimeze ceva pe care îl consideră mult mai inferior lui?

citat clasic din Maria Flechtenmacher (1879)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii sunt preocupaţi să strângă comori pe care moliile şi rugina le vor distruge, iar hoţii le vor fura. Este o viaţă de prostănac, aşa cum vor descoperi singuri când vor ajunge la capătul ei, dacă nu mai înainte.

citat clasic din Henry David Thoreau
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem

Lui Miguel Hernandez

Miguel Hernandez, poet
De înaltă sensibilitate,
Poezia-ţi are farmec
Şi ingeniozitate.

Poet de mare valoare,
Începutul elegiei tale:
În poezia cu aromă
Înmugurită pe bolta palatină.

Balade cu ţigănuşi;
Emfatic în exprimare:
Verbul poeziei tale
Nimeni nu-l va egala.

Poet de mare renume,
La o vârstă fragedă:
Metrica bine o ştii
În versuri a compune
Cele mai frumoase elegii
În neegalata-ţi inocenţă
Şi se potrivesc în rime,
Versurile ca izvorul în cadenţă.

poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2016), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus Hristos: Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor. Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul. Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor. Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, că aşa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi.

replică din Sfânta Evanghelie după Matei, Predica de pe munte. Fericirile. Adevărata împlinire a Legii. - 5:3-12 de Sfântul Matei
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul de ştiinţă nu vizează un rezultat imediat. El nu se aşteaptă ca ideile sale avansate să fie preluate cu uşurinţă. Munca lui seamănă cu aceea a agricultorului - pentru viitor. Datoria lui este de a pune bazele pentru cei ce vor veni şi să arate calea. El trăieşte, trudeşte şi speră.

Nikola Tesla în Mecanica şi invenţiile moderne, Puterea undelor radio va revoluționa lumea (iulie 1934)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!