Ai fost?

Tu ai fost vreodată-n mină
Să scoţi aur şi cărbune
Care ne aduc lumină?
Atunci nu ştii ce e pe lume!

Ai mâncat tu mămăligă
Din făină de porumb?
Poate de-aia îţi e frică,
Şi ai în picioare plumb!

Ai băut vreodată apă,
Din izvorul cu ţârău?
Apă bună, apă plată,
N-ai băut? Să-ţi pară rău!

poezie de Mihai Leonte din Armonii majore (2010)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apă, apă, pretutindeni apă... dar nicio picătură de băut.

citat din Marilyn Monroe
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fată, hăi, ia ascultă aici: spune-i lui tată-tău să mă ia de nevastă, şi de s-o învoi, o să te ţin ca-n puf şi-o să-ţi dau în fiecare dimineaţă numai lapte, ca să-ţi speli feţişoara, iar de băut, numai vin dă-l bun, iar fetei mele o să-i dau apă de spălat şi apă de băut.

Fraţii Grimm în Fata moşului cea cuminte şi harnică şi fata babei cea haină şi urâtă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinul, băut ca medicament, se confirmă, iar băut ca apă, ne infirmă.

aforism de Ştefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Vin (2016)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Organismul omului - 80% apă (logică-ncâlcită)

Lui logica îi scapă,
E greu de priceput:
"Conţin atâta apă
La cât vin am băut"?

epigramă de Gheorghe Gurău (19 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tratament balnear

Apă caldă, apă rece,
A băut bietul român
Şi-a văzut că apa trece
Însă... pietrele rămân.

epigramă de Nicolae Dărăbanţ din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apei...

Apă, apă cristalină,
Apă lină
Cu lumină,
Ia şi-ncinge-mi dragostea
Şi alungă-mi pacostea...
Apă, apă de izvor
Du mândruţei al meu dor
Şi aşterne-i un covor
Ţesătură de amor...
Apă, apă de fântână,
Ce-ţi stă basmul prins de mână,
Ia şi spală-mi lacrima
Răcoreşte-mi patima...
Apă-adâncă şi întinsă
În ascunsuri te laşi prinsă
Du-mă-n spumă
Şi mă-ndrumă
Către săruturi de humă,
Către-atingeri drăgăstoase
Cu prinoase
Arătoase...
Apă, apă stătătoare
Fă ca vremea să nu zboare
Lasă-ne-o înfloritoare
Lasă-ne-o nemuritoare...
Apă dulce şi sărată
Lasă-ne-o nouă pe toată,
Dragostea nevinovată...
Apă, apă, scumpă apă
‘Naltul ceriului te-adapă
Ce cu tine stânca crapă
Si se-mbuiba orice groapa;

Eu sunt tu, iar tu eşti eu
Şi aşa vom fi mereu...
Apă bună
Şi străbună,
Dăinuieşti mai sus de lună...

poezie de Vasile Zamolxeanu (4 mai 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum o floare de lotus se naşte din apă, creşte în apă şi se înalţă din apă pentru a sta deasupra ei neîntinată, la fel eu m-am născut în lume, am crescutî lume şi am învins-o, trăind neîntinat de lume.

citat din Buddha
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Estivală...

Căldură toridă. E vară,
Razele de soare te-nţeapă,
Ce linişte şi cald e afară,
Din apă.

Te arunci ca un peşte,
Scăpat cumva din plasa ruptă,
În râul ce liniştit unduieşte,
Sub stâncă.

În jur totu-i aprins,
De căldură pietrele crapă,
Când din greşeală le-ai împins,
În apă.

În oraş căldură mare,
Asfaltul crapă sub talpă,
Chioşcuri de răcoritoare,
Vând apă.

Toată lumea trage la ştrand,
În foarte mare grabă,
Fug toţi de soarele cald,
La apă.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am băut un pahar

cu apă şi acesta era
plin de schije! – spune soldatul.
în priceperea mea
am băut un pahar
cu apă sfinţită... şi apa era
plină de rugăciuni! – spune soldatul.
în priveliştea mea
apa vorbea, iar paharul
paharul tăcea.

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui confrate

Păstorel a fost divin,
C-a băut în viaţă vin;
Ţie poantele-ţi cam scapă,
C-ai băut nu vin ci apă!

epigramă de George Zarafu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvorul nesecat

Din nesecatul tău izvor
Am băut şi eu o cupă plină,
Astfel ca orice muritor
Am constatat că eşti divină.

Setea nu mi-am potolit
Chiar numai cu o cupă mare,
Aş vrea izvorul infinit
Să-l am şi în continuare.

Tu îmi dai doar câte o picătură
Rămânând astfel tot însetat,
Lasă-mă să beau încă o măsură
Din nectarul vieţii fermecat.

Apoi întâmplă-se orice minune
Dacă se mai poate întâmpla,
Aş vrea să plec din astă lume
În suflet cu iubirea ta.

poezie de Mihai Leonte (19 ianuarie 1965)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar şi după ce ai băut doi litri de vin, tot îţi lasă gura apă?

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra băută

Am băut primul pahar
Apoi am băut al doilea pahar
Apoi tot setul de pahare
Am băut vitrina de pahare
Am băut oglinda, pendula
Şi-am sughiţat două secunde
Am băut apartamentul
grădina din spate
m-am băut pe mine
apoi mi-am pus dopul
băut
şi-am băut un somn liniştit
la umbra mea băută...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar la drum

În drumul spre eden
Vuiam ca apa
Unui diluviu
Însufleţită de taifun
Doamne de unde atâta apă
Pe sufletul meu sterp
Apă de ploaie
Apă sărată
Apă din izvoarele adâncului
Apă ce suie în mii de trombe
Spre orizonturi
Am început să visez
O clipă de secetă
Undeva în deşertul cu dune
Aproape de oaza fericirii
În final am cerut spăşit
Ajutor la îngeri
Să mă scoată din potop
Pe un tărâm cu apă vie.

poezie de David Boia (14 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar apă

Sunt mulţi şi le e frică
de alţii care-i sapă
şi-i vor, la o adică,
la apă.

Dar banul bate frica:
îl fac en-gros, şi-l papă,
că-i peşte prin băltica
de apă.

Nici pe la mititica
nu prea ajung, căci scapă,
bolnavi cum sunt: cu frica
de apă.

Mai prind, din câte-o clică,
un prost cu banii-n mapă,
dar prea puţini mai pică
la apă.

Degeaba, ca la iapă,
bat şaua să priceapă,
căci versul meu nu-i ţeapă.
E apă.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce să-ţi aduc iubito de pe mare?

Ce să-ţi aduc iubito de pe mare,
Ce să-ţi aduc iubita mea de pe ocean?
Ce să-ţi aduc iubita mea din depărtare,
Din timpul şi din mitul necontemporan?

Ce să-ţi aduc iubita mea din Atlantida,
Ce să-ţi aduc iubita mea de pe Olimp?
Ce să-ţi aduc iubito din legenda
Unui ţinut şi a unui ev uitat de timp?

Vrei să-ţi aduc poemele străvechi despre iubire
Şi diamante ferecate-n aur şi argint?
Sau amfore greceşti scăldate-n nemurire,
Din Sparta din Athena sau Corint?

Poate doreşti să îţi aduc numai seninul
Şi liniştea albastră din nemărginiri?
Ori poate vrei ca să-ţi aduc destinul,
Potopul şi blestemul unor mari iubiri?

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bea apă din izvorul de unde beau caii. Calul, dintr-o apă rea, nu va bea niciodată.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petrecere de 1 Mai

Am băut o bere
Ca să prind putere
Şi-am fost lac de apă,
Că eram... la sapă!

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (1 mai 2017)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnului Mihai Danielescu care a publicat volumul "Apă distilată"

Am citit, de astă dată,
Cartea ta, foaie cu foaie.
Nu e apă distilată,
Am găsit... apă de ploaie.

epigramă de Ion Bratu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţa inimii

Inimă - ciutură spartă -
Cui mai duci apă la poartă,
Dacă nimeni nu mai trece
Să-ţi soarbă din apa rece -
Apă bună de descântec
De la ochi până la pântec?...

Inimă - ciutură goală -
Cine te spoi cu smoală
Şi te-ascunse în ogradă,
Nimeni să nu te mai vadă,
Ca să-ţi mai cerşească apă
Când de sete gura-i crapă?

Inimă - ciutura mea -
Dă-mi să beau, dar altceva,
C-apa rece ţi-au golit-o
Toţi cei care ţi-au sorbit-o!...
Dă-mi ce mi-ai păstrat doar mie -
Dă-mi un strop de apă vie!...

poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!