Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Any Drăgoianu

Eu sunt doar o unealtă folosită de Dumnezeu cu pricepere. În fiecare zi El cioplește cu mine în muntele cuvintelor. M-am născut pentru poezie, trăiesc pentru poezie și îmi voi câștiga nemurirea prin ea.


Adăugat de Any DrăgoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 9 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Citate similare

Dacă o poezie mi-ar fi putut câștiga o prietenie, aș fi scris și aș fi dăruit, oricui, oricât de multe poezii! Cred că numai pe niște copii îi poate apropia sau corupe o poezie. Probabil, numai circumstanțe ca aceasta, când ei, încă fiind copii, deja învață să fie micuți profitori. "O să fiu prieten cu tine, dacă la compunerea de mâine, îmi scrii o poezie". Copiii profitori de ieri, care te șantajau cu o poezie, sunt adulții de azi, care te șantajează cu bani sau cu promisiuni de iubire. Totuși cât de bine ar fi, dacă ai putea câștiga pe cineva, de partea ta, doar cu o... poezie! Pe scurt, ce minunat ar fi să poți cumpăra, cu Poezie, toate acele lucruri pentru care, azi, lumea plătește BANI. Lumea plătește, în BANI, răbdarea altora ca pe o datorie. Azi, lumea plătește, cu BANI, încrederea ca pe un împrumut. Ce lume frumoasă am face, dacă am putea cumpăra inimile cu Poezie; să putem cumpăra sănătatea, iertarea, să putem răscumpăra iubirea doar cu... o Poezie.

în Maeștri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina PostolachiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Ambroise" de Doina Postolachi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -28.00- 26.60 lei.

Poezie, poezie

Poezie, poezie,
Deși sunt femei o mie
Eu îți dau iubirea ție
Ca pe o bijuterie.

Poezie, poezie,
Ești frumoasă și zglobie
Te sărut cu bucurie,
Cea mai bună terapie!

Poezie, poezie,
Este limpede, se știe
Am face-o mare prostie
Să nu fim soț și soție.

Poezie, poezie,
Nu ne leagă o hârtie,
Când iubești cu-așa tărie
Ești unit pe veșnicie.

poezie de (29 august 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nemurire

Sfârșitul e cel care ne apără de pieire;
Sfârșitu-i nemurire.

Minte opacă,
Lasă lumina să te pătrundă,
Lasă lumina să-ți arate
Nemurirea,
Căci eu o văd în fiecare clipă;
O simt și-o adulmec,
O simt și-o ating;
Nemurirea sunt eu,
Eu sunt nemurirea.

Nu voi piei,
Ci doar voi învia,
Nu voi pleca,
Ci doar voi aștepta
O clipă-n puls față de alții.

Nu vezi?
Sunt om, sunt muritor,
Sunt o străină;
Căci nici eu nu mă cunosc.
Sunt lipsă, sunt absență,
Sunt soarele fără lumină…
Și vreau s-o caut, să o găsesc
Mi-e dor să strălucesc!

Miros de cetină arzând,
Sunt vânt.
Miros de fân uscat,
Sunt rădăcina sub copac.
Miros de ramură de tei,
Sunt pleata salciei.
Miros de acasă,
Sunt bunica țesând la fereastră.
Miros de viorea târzie,
Sunt poezie.
Miros de copilărie,
Sunt eu, sunt veșnicie...

poezie de
Adăugat de Francesca ButaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Prin poezie și prin fapte

În spatele chipului nobil,
Că asta-i tot ce mi-a rămas,
Mi-ascund eu sufletul labil,
Sub ochelarii de pe nas.

În mine eu ascund torente,
Poeme, crize... sunt simțiri,
Sub inundații permanente,
Ascund zâmbind dezamăgiri.

Ascund în mine și titanii...
Și câteodată un rege blând,
Ascund și timpul, ascund anii,
Prin versul simplu și profund.

Ascund copilăria-n mine
Și pe bunica ce-a murit,
Mă tem de mine și de tine,
De asta voi nu m-ați zărit.

Cândva voi fi ascuns de noapte,
Dar ca o stea, voi străluci,
Prin poezie și prin fapte,
Etern și tragic... voi trăi.

poezie de (30 octombrie 2015)
Adăugat de bombaniciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Liniștea

în fiecare dimineață pe stomacul
gol, pentru liniștea orașului, scriu
o poezie liniștitoare
și e bine și pentru mine și pentru
liniștea mea, din cauză că
în fiecare
dimineață scriu o poezie liniștitoare
în liniștea
tuturor străzilor, și așa liniștite și goale (?!) atunci
cum să nu
scriu în dimineța zilei de azi
o poezie cu gândul
la orele de liniște pronunțate în chip
natural
pe căile noastre, ah, de
comunicare
unul cu unul și altul cu altul?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Nana Filip

Poezie

Poezie dulce, poezie blândă
Ochii mi se-nchină
Și mă pierd prin mugurii de catifea
Se scrie-n pajiști și se pretinde atingerea
Mă las curtată prin aburii zăpezii
Și strig prin geamul casei să rămâi
Rămâi cu dor în suflet.
Eu voi pleca să-mi cânt destinul
Și voi respira prin porii iluminați.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Uneori

Uneori,
Îmi uit sufletul
Închis în poezie.
Și ies golită
De sentimente.
Trec prin lume,
Și în loc de oameni văd:
Imagini,
Umbre,
Tăceri.
Lasă-mă poezie să văd
Lumea așa cum este.
trăiesc,
Să pot dormi
Când visele m-așteaptă.
Dă-mi te rog poezie
Sufletul inapoi,
Să pot pleca dincolo
În nemurire.
Căci va veni cândva
Vremea Judecății....
Și mă va întreba
Domnul:
- Ce ai facut cu sufletul?
Nu-I voi putea răspunde:
- L-am uitat, Doamne,
Uneori...
Închis în poezie.

poezie de (23 august 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Any Drăgoianu

Ne jucăm de-a amanții

Este o joacă interzisă,
Tu mă rogi să te iubesc,
Eu te rog să mă iubești.

Tu-mi dezbraci scrisul,
Eu îți dezbrac vorbele
Și ne ascundem după poezie.

Rimele au forme rușinoase,
Atenționare pentru pudici,
Și fiecare strofă seamănă cu-n pat

Iar întreaga poezie pare
O noapte nesfârșită de amor.
Mai vreau?!

poezie de din Prin păcate, împreună (2008)
Adăugat de Any DrăgoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Violetta Petre

De ce-am venit pe lume?

Eu n-am venit pe lume să mă așez la masă
Și să aștept poeme la mic dejun și cină;
Când m-am născut în vară, era marea frumoasă
Și m-a stropit în glumă cu un pahar de vină.

Și n-a știut că vina o voi purta în sânge,
(M-am rătăcit prin viață, mai singură ca luna;)
Și fiecare toamnă, atâtea ploi îmi plânge,
Că le păstrez în mine, să-mi plângă-ntotdeauna.

Eu am venit pe lume, ca un copil cuminte
Și n-am cerut bomboane, păpuși sau prăjitură;
Doar așteptam iubire și nu știam că minte
Cuvântul ce-n altare pe dumnezei se jură.

Și m-am mutat în mine, cu tot cu poezie
Și am fugit de lume, în lumea mea albastră,
Să-mi port cu mine crucea, destinul să îmi fie
În lacrima icoanei din strana ei sihastră.

Nu știe nimeni încă, nu știu nici eu ce taină
Păstrează-n ea răspunsul, la întrebări de-o viață:
De ce mi-a fost durerea și adăpost și haină,
În fiecare noapte și-n orice dimineață?

Îmi va răspunde versul din ultima secundă,
Când voi pleca în lumea de dincolo de mine,
Un vers bolnav de noapte cu rima muribundă,
Călcând pe-un vis de ceară, pe alte căi străine...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Zăgan

Născut pentru a scrie

Prin venele mele curge sângele tău Poezie

monostih de din Universuri paralele (21 mai 2010)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Ultima poezie

Ei, bine, iubiților,
albaștrilor, imprevizibililor,
eu nu mai scriu poezie!
M-am hotărât s-o trăiesc,
să mă atârn în ștreang
de dragul ei și să-i măsor
ca o pendulă secundele...
Mai mult, m-am hotărât
o falsific;
știind că azi sau mâine
un meteorit întâmplător
va spulbera numele
și prenumele celebrității
lăsându-ne orbi, ca pe Homer...
Această poezie e ultima,
am îndreptat-o spre tâmplă
și mă pregătesc
să apăs pe trăgaci...

poezie de
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Persoana-ntâi

Cu pași grăbiți eu voi străbate
Câmpii întinse de iubire,
Izvoarele ce vin s-adape
Tot ce e viu și e simțire.

Pe ramuri eu voi pune frunze
De dor, de viață-n verde viu,
Pe flori voi pune buburuze
Și iarbă verde în pustiu.

Din poezie voi culege
Cu fiecare cuvințel
Ce îl voi transforma în lege
Pentru oricare suflețel.

Voi picura culori pe floare
Culese dintr-un curcubeu,
Voi pune în priviri candoare
Apoi voi spune că sunt, EU

Persoana-ntâi din conjugare
Ce o cunosc și o iubesc,
Ce nu mai este o-ntrebare
Sunt numai EU, care trăiesc!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am devenit poet

am devenit poet
pentru că m-am născut
o simțeam permanent
ca o stare de risc

când uit că exist
citesc o poezie
și-mi aduc aminte de mine

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nimic mai fals, nimic mai adevărat

sub formă de carte m-am împărtășit
pentru tine
am cusut cu ață albă gândurile mele
și toate s-au făcut poezie
nimic mai fals nimic mai adevărat

într-un moment de luciditate
fiecare gând devine tortură psihometrică
în care îmi ucid treptat fobiile și
toate durerile de inimă mor
amintindu-mi de mine

la început
m-am arătat lumii sub formă de înger
ușor uimită
lumea și-a desfăcut brațele și m-a primit
între sânii ei
se cuibărește mereu un copil

pentru tine
a murit Hristos
a plâns din greșeală
peste versurile mele
și tu dormi
prins de-mbrățișarea lor

sub formă de carte m-am împărtășit
pentru tine
am trimis solie îngerului nenăscut
să scrie poezie în următoarea viață
nimic mai fals nimic mai adevărat

poezie de
Adăugat de Emma BradSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Jorge: Dar a vorbi despre vise chiar este poezie. Fiecare vis povestit este o poezie, fiecare vis explicat naște alte zece poezii. Nici nu e nevoie să fii poet, ca să scrii poezie. Ajunge doar să fii un bun visător.

replică din romanul Un secret în Los Angeles de (30 octombrie 2018)
Adăugat de Doina PostolachiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Pentru mine, marea poezie a fost întotdeauna baia de frumusețe în care m-am cufundat când am avut nevoie de intrarea în altă dimensiune. Poezia ține, după părerea mea, de partea cea mai ascunsă, cea mai intimă a ființei noastre. Poezia echivalează aproape cu o rugăciune. În poezie te cufunzi pentru a te întoarce cu frumusețe. În rugăciune intri pentru a te integra absolutului.

citat celebru din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A scrie poezie e un act religios...

Golul solilocviu mi-a pătruns până-n
adâncul sufletului,
cu pofta însuflețită a regăsirii de sine.
Îmi străpunge, cu loviturile solitudinii,
sângele – fluviul imanent al existenței,
rumoarea ființei,
perpetua ardoare,
cântarea de veghe din April.

Eu, Sir, mă pierd în marea aceasta
necunoscută a lumii
și mă predau cu totul POEZIEI.
Sunt personajul unei povestiri în ramă,
muza cu ochii căprii,
veșmântul luminos al umbrei tale, Sir...

Trăiesc în propria-mi lume,
ghidată de emoția lirică
a regăsirii lui Dumnezeu, prin POEZIE.

Poezia mi-e Calea, Adevărul și Viața,
prin ea, îmi iau revanșa în fața amnezicei singurătăți,
care uită, uneori, să plece...

Ecuația dialogului nostru poetic
se poate rezolva doar în sclipirile de Apogeu și Abis,
pe aripile gândului sudat între doi poli opuși,
dar inseparabili...

Făpturile noastre devin interlocutorii
înfiorați ai duhului călător
prin timp,
prin poezie,
prin gând... Oricând!...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Lumea mea e-n poezie

Parcă n-am trecut prin viață, parc-a fost altcineva
Prins în straiul meu de gheață, parc-am fost altundeva.
Nu aici și nici departe, parcă n-am avut un loc,
Parcă m-am născut în moarte, văduvită de noroc.

N-am avut un rost pe lume și aminte nu-mi aduc,
Nici de locul fără nume, nici de cântecul de cuc.
Mi-a fugit copilăria, înainte de-a gusta
Elixirul inocenței din inexistența mea.

Am trăit în altă lume și e numai vina mea,
C-am ales albastrul nopții și am locuit pe-o stea.
Am negat că-s pământeană, să nu simt cum mă lovesc
Grindina și ploi și jale și tot răul omenesc.

M-am retras în poezie, în decorul meu de vis,
trăiesc o veșnicie doar în vers, eu mi-am promis.
Doar aici sunt fără lanțuri, pot să zbor și pot să cânt
Și sunt cea mai fericită, neiubită pe pământ.

Nu sunt legi, nu sunt războaie, pot să mor și să renasc,
Și de vreau să fiu regină, sau o roză din Damasc,
E de-ajuns să prind cuvântul ce se zbenguie prin gând.
Lumea ce o port în mine, pe nimica n-am s-o vând.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Desculți prin poezie

Tu umbli desculț prin poezia mea
îi desenezi curcubeie pe toți pereții
și mă astepți la fiecare colț
cu cel mai frumos zâmbet
îmi deschei inima

așterni un pat de iarbă
în mijlocul ei
și ne iubim
până se naște o altă poezie

având gustul
sufletelor noastre...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Any Drăgoianu

De azi

am decis
trăiesc viața mea
voi săpa o groapă adâncă
în piept
și voi ascunde toate iluziile
fie că vor
fie că nu
viața mea
e viața mea
și îmi sunt datoare
să gust până la capăt
ce mi-a fost dat
nu să mă încarc cu povești banale
trăite de oameni
ce aleg drumul spre nicăieri

de azi
am decis să mă despart
de trecut
ca de o stare febrilă
brusc
și fără alte explicații
pentru
viața mea
e viața mea
și îmi sunt datoare
să gust până la capăt
ce mi-a fost dat
că drumul meu
nu e un drum de sare și apă
e un drum al cuvintelor
tăiate din carnea
unor soldați
ce nu se târăsc în fața vieții
și nici a morții

de azi
am decis
trăiesc viața mea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook