Vine Crăciun cel bătrân

Vine Crăciun cel bătrân
Viţă verde iadăra
Cu căluţu' tăt juncân',
Cu barba tăt scuturân',
C-on tocuţ de lapte-n sân,
Cu ouţă-n coşerguţă,
Să să deie la fătuţă,
La care îs mai micuţă.

Noi mai mult v-am colinda,
Da' ni-i scurtă gubuţa,
Ne temem c-om îngheţa.
Ne-om muta la altă casă,
C-am văzut felea pe masă
Şi paharu' lângă ie
Şi-om be care cât om vre.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colo jos, colo mai jos / Păcurarul sătul de oi

Colo jos, colo mai jos
Oi linoi, linoi, lăr Doamne
Ce turme de oi s-o scos
Pă râtuţu cel frumos!
- Da la turmă cine-şi umblă?
- Umblă-şi Lariu, păcurariu,
C-on topor încolţurat,
C-on fluier înverigat.

- Lăsa-v-oi la lupu oi.
De când umblu după voi
Tăt am albit ca şi voi.

Strigă-o oaie pistrioară:
- Nu ne lăsa nici pă noi
Iară noi te-om dărui
La Crăciun c-on suman bun,
La Păştiţă cu jintiţă,
La Sângeorz c-on miel frumos,
La Ispas c-on bulz de caş.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Crăciun

Moş Crăciun, Moş Crăciun
Doar tu eşti aşa de bun...
Lângă brad te aşteptăm
Poezii să-ţi recităm
Lângă sobă te-ncălzeşti
Cât noi îţi spunem poveşti.
Pe masă vei găsi cafea cu lapte
Că vii tare, tare de departe.
Şi în anul care de-acum vine
Te vom aştepta pe tine...
Încercăm să fim cuminţi
Şi să-i ascultăm pe părinţi
Te-aşteptăm cu mare drag
Să păşeşti al nostru prag!

poezie pentru copii de Alina-Georgiana Drosu (7 decembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum va fi în U.E.?

C-om duce-o rău, c-om duce-o bine,
Concluzii, cert, definitive,
Le-om trage noi şi-om scrie,-n fine,
Istorii cu alternative.

epigramă de Vasile Vorobeţ din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigarea colindătorilor

Hai! Crăciun în casă,
În casă curată
Şi mult luminată,
De venirea lui,
Ziua Domnului,
A mântuitorului,
Bucuria omului.

Hai! Crăciun în casă,
Intră pe fereastră,
Cu colindă aleasă,
La cei ce te-aşteaptă,
Cu brad şi beteală,
În prag cu aburi şi zăpadă.
Cu stele de gheaţă,
În geamuri cu ceaţă.

Hai! Crăciun în casă,
Cu colaci pe masă,
Şi sarmale-n oală,
Din lut de la ţară,
Cu tort auriu de mămăliguţă,
Şi friptură grasă,
În vârf de furculiţă.

Hai! Crăciun în casă,
La bucurie aleasă,
Cu vin rubiniu,
Cu tare rachiu,
Apă de prună şi foc,
Toţi colindătorii,
S-aducă noroc,
Când bat la fereastră
Şi ne intră în casă,
Domnului Iisus
Să îi mulţumească

poezie de Valeria Mahok (27 decembrie 2005)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ajunul

La Sărbătoarea de Crăciun
Noi colindăm din casă-n casă,
Ne punem straie moi şi calde
Şi stăm cu Dumnezeu la masă.

Să se-ncălzească lângă vatră,
Că vine şi El de departe,
Să-I facem patul să se culce,
Să-I dăm veşminte noi, curate.

Când Marea Stea va da de veste
Pe toată faţa pământească,
Şi Magii toţi când vor veni,
La noi, aici, au să-L găseasca.

Nu-n peşteră ca alte dăţi,
Dormind pe piatra friguroasă,
În anu-acesta, de Crăciun,
Vom sta cu Dumnezeu la masă.

poezie de Mariana Dobrin (decembrie 2008)
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-om revedea...

ne-om revedea şi tu şi eu,
ne-om revedea bătrâni şi goi,
ne-om revedea la apogeu,
ne-om revedea fără de noi

ne-om revedea la rugăciune
sub clopote ce bat strident,
sub fumul alb dintr-un tăciune,
sub fum de lumânări fluent

ne-om revedea lângă o strană
eu doar bătrân, tu, chip mâhnit,
nu vom privi şi doar o rană
va sângera şi-ntr-un clipit

te vei ruga în deznădejde,
la sfinţii obosiţi de pe pereţi,
la Dumnezeul ce păşeşte,
în cugete şi-atunci mă ierţi

te voi ierta, iertam pre alţii,
cum am citit printre scripturi,
aci vom fi cum ne sunt fraţii
legaţi cu rugăciuni pe guri

ne-om revedea poate în ceruri,
ne-om revedea, nu vom fi noi,
vom fi doar multele ecouri
fără de trupuri, goi, doar goi

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aho! Aho!

Bine nici nu s-a-nserat,
Noi cu plugul ne-am luat,
C-aşa-i de la Dumnezeu lăsat.
Alăturaţi-vă de perdele
Şi-ascultaţi vorbele mele:
-Bună ziua, doamnă gazdă,
M-ai primi să trag o brazdă?
- De ce nu, dragă băiete,
Vino-n casă, că am fete,
Fata mi-i de măritat,
Şi de mult v-a aşteptat,
S-o uraţi, ca să trăiască,
Dumnezeu s-o-nvrădnicească.
V-a poftit copila-n casă,
Să staţi cu dânsa la masă,
Că-i frumoasă, bat-o vina,
Ca luceafărul şi luna,
Când o vezi uiţi urătura!
La ureche zurgălăi
Să răsune peste văi!
Hăi! Hăi!
Aş mai ura că mai ştiu,
Dar mi-e sete de rachiu,
Dac-aş şti c-aveţi a-mi da,
O bucată de slănină
Ca de-aici pân-la fântână,
Şi-o bucată de cârnaţi,
Ca de-aici pân-la Galaţi.
De urat am mai ura,
Dar mă tem c-om însera,
Şi-avem a trece o pădure,
Unde sunt fete nebune,
De-aruncă-n noi cu alune,
Şi-nchid cărările
Tot cu dezmierdările.
Cred că v-am urat plăcut,
Ca să-mi daţi un leu bătut,
Cred că v-am urat pe plac,
Să-mi daţi jumate de franc,
Iar de nu vreo trei parale,
Căci e cinstea dumitale.
Ori mi-ţi da, ori nu mi-ţi da,
Noi ne-om duce, vom lăsa,
Busuioc mare crengos,
Rămâneţi, gospodari, sănătoşi!

folclor românesc, din Botoşani
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crăciun

Crăciunul este Colinda cea mai veche de pe pământ; ea este o lumină pe care nu o vezi, dar o simţi – o simţi ca pe un miracol care vine să te mântuiască.

definiţie aforistică de Ştefan Radu Muşat din Cafeaua fără ghicitoare (2011)
Adăugat de Florina Popescu - Blaju
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pustiu

Ce singură-am rămas fără de tine
Iar zaţul din cafea uscat pe cană
Îmi aminteşte cât ne-a fost de bine
Şi-mi pustieşte sufletul c-o rană.

Cât cenuşiu aruncă vântu-n nouri...
Vin sărbătorile! De-ai şti cât doare
Absenţa ta adusă de ecouri,
Care se sting în cuiburi de ninsoare.

Şi pomul de Crăciun stingher în casă
Cu luminiţe ca pe cer în noapte
Şi-atâtea bunătăţi puse pe masă
De care nu se-atinge nimeni, că nu poate.

În iarna asta, cu viscolul ei surd
Vai! De tristeţe inima-mi îngheaţă
Nimic nu e firesc, totu-i absurd.
Vom mai avea Crăciun şi-n altă viaţă?

poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voinicul ceru să-l găzduiască. Dacă îi deschise portiţa, ce credeţi că mi-ţi văzu? O umbră de om, un bătrân cu barba până la genunchi, slab şi pipirnicit şi cocoşat de parcă mânca numai vinerea. El se cruci când văzu pe Făt-Frumos, şi-i spuse că n-a văzut om de când era copilandru. Acest bătrân era portarul curţii, şi lăsat acolo să păzească palatul până s-o găsi cineva care să desfacă făcutul locului aceluia. Dacă intră Făt-Frumos înăuntru, bătrânul îi puse o masă curată, şi pe masă nişte pâine albă ca zăpada şi nişte legumă bună de mâncare, însă gătită fără multe meşteşuguri. Băiatul îmbuca lupeşte, căci nici el nu mai ştia de când nu mâncase. După ce mâncă şi se sătură, se puse la vorbă cu unchiaşul.

Petre Ispirescu în Voinicul cel cu cartea în mână născut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un bătrân moldovean...

Un bătrân moldovean dintr-un sat
Se comporta extrem de ciudat;
Avea pat în casă,
Dar dormea pe masă –
Acel bătrân atât de-amuzant.

limerick de Edward Lear, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisori către Moş Crăciun

Mi-amintesc de vremea-n care
Îi scriam lui Moş Crăciun,
An de an câte-o scrisoare,
Mai nainte de Ajun,

Doar să-i spun c-am fost cuminte,
C-am fost bun, şi mai apoi,
Veneam cu o rugăminte,
Ca să dea şi pe la noi,

Să ne-aducă, de se poate,
Puse într-un pacheţel,
Fericire, sănătate,
Şi un trai mai bunicel,

Dar, săracul Moş, sărac,
Anii-aceia, din trecut,
Nu avea la el în sac,
Niciodat' ce i-am cerut,

Şi-am plecat în pribegie,
Ca şi alţi confraţi de-ai mei,
Am lăsat casă şi glie,
Dar nu vechiul obicei,

Că, nainte de Crăciun,
Îi trimit... prin celular,
Moşului, care e bun,
Lista cu ce-aş vrea în dar,

Lista veche, din trecut,
Nu bemveuri, nu merţane,
Ori, cum alţii-au tot cerut,
Vile, bani în tomberoane,

Şi mi-aduce-n dar de toate,
Pe pământ canadian,
Fericire, sănătate,
Şi belşug... întregul an!

De-aia eu... şi-s om dotat,
O-ntrebare mi-o tot pun:
Nu cumva a emigrat
Şi bătrânul Moş Crăciun?!

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăminte

La ţară într-o căsuţă
Stă şi plânge o măicuţă.
E bătrână, nu mai poate
Să-şi ducă povara-n spate.

După ani cu bucurii
E uitată de copii.
A muncit şi zi şi noapte
S-ăibă copiii de toate.

Fir-aţi voi să fiţi, copii,
Cu-ale voastre bucurii,
Aţi uitat că v-am făcut
Şi cu trudă v-am crescut.

V-am dat viaţă, v-am pus nume,
Iar acum uitaţi de mine.
Pentru ce m-am chinuit
Pe voi, de v-am înstărit?!

Acum sunt dată uitării,
Sunt în pragul disperării.
Mai veniţi, copii, acasă,
Să vă văd pe lângă masă!

Să vă strâng la pieptul meu,
Că mi- e muică tare greu...
Maică, veniţi cu nepoţii,
Ei sunt bucuria vieţii!

Nu-i cunosc, nu i-am văzut,
După ei acuma plâng.
Veniţi cu ei să mă vadă,
Să-i văd şi eu prin ogradă!

poezie de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aţi văzut vreodată?

Aţi văzut vreodată
Nişte tigri zburători?
Sau vreo capră care
S-ascunde printre nori?

Aţi văzut vreodată
Un şoarec cât un om?
Sau vreo vacă care
Se urcă drept în pom?

Aţi văzut prasade
Cum se coc pe tei rotat?
N-am văzut nici eu, desigur,
Dar aşa v-am întrebat.

poezie de Cornel Banari (15 ianuarie 2016)
Adăugat de Cornel Banari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum plătiţi, aşa plătesc

Când la mine v-am chemat
şi v-am aşezat la masă,
Cât am avut la toţi v-am dat
N-am făcut ură de rasă.
Acuma,
voi aveţi masă bogată.
De mine, nici că vă pasă.
Dacă mă mai nasc odată,
nu vă mai invit la masă.
Nu mai iau viaţa în glumă.
Mai profund am să gândesc.
Spună lumea ce-o să spună;
Cum plătiţi, aşa plătesc.

poezie de Dumitru Delcă (mai 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Respiro

Sus, în munţi, lângă izvor,
Am să-nchiriez un nor
Şi o să-l brodez cu dor.

O să-l umplu cu IUBIRE,
Irosită în neştire
Şi centuri de castitate
Voi pune viselor toate,
Să nu mai nască suspine,
Sădite de dor de tine.

Într-un pat de rămurele,
O să culc fricile mele,
Zăpăcite de-alergări
Între cele patru zări.

Cu patru foi de trifoi
O să ne-nvelim noi doi
Şi-om dormi, treji de uimire,
Pe cearşaf de fericire,
Croit de-un vis de IUBIRE.

Cald, ne-om prinde în amor,
Lângă susur de izvor,
Pe perna moale de nor,
Brodată cu fir de dor.

Apoi, ne-om întoarce-n lume,
Pe nori plini de gânduri bune.

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra

Pe-o cărare din pădure,
M-am pornit cu pas agale,
Îs pornită după mure,
Având tocuri la sandale.

Şi uitându-mă în urmă,
Am văzut era o umbră,
Am călcat o iarbă sumbră,
Ascunzându-mă de umbră.

Umbra îmi stătea tăcută,
Însă am văzut că suflă,
Am atins cu tocul tufa,
Ea dinnou e lângă tuflă.

Hotărâtă merg spre casă,
Văd dinnou mă urmăreşte,
Iau din vinul de pe masă,
Lângă mine se-nvârteşte.

Eu mă culc şi ea se culcă,
Şi nimic măcar nu spune,
Nu ştiu când o să se ducă,
Am s-o pun la strâns alune.

Când în zori s-a luminat,
A sărit şi ea din pat,
Şi nici nu m-a salutat,
N-am văzut când a plecat.

Mă-ntreb, oare ce-a vrut,
Şi de ce s-o fi pierdut,
Am să es azi în pădure,
Poate vine după mure...
27.06.2019

poezie de Ludmila Maciuga
Adăugat de Ludmila Maciuga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi umblăm a colinda

Noi umblăm a colinda

De-l-o casă la alta

Să ne căpătăm ceva
Care cu ce s-a-ndura
Şi-un cocuţ ar avea loc
Ca să-ţi căutam de noroc.
Că-s aici câşlegile
Să mărită fetele,
Şi feciorii să însor,
Veste bună tuturor.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasă verde

Te voi săruta pe frunze,
Pădure, mireasă verde
Şi pe toate numai buze
De fecioară le voi crede.

Şi te voi fura deseară
Şi te voi ascunde-n tine,
Ca să vină să te ceară
Pădurarul de la mine.

El are şi-o puşcă
Mereu încărcată
Şi-un câine ce muşcă
Şi-un câine ce latră
Şi masă şi casă,
Dar n-are mireasă.

Eu n-am nicio puşcă
Şi n-am nicio cuşcă
Şi n-am nicio masă la care să stau,
Dar am o iubire
Cu frunza-n privire,
Pe care n-o dau.

poezie de Marius Robu din Drumul robilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din rodul vremii

Din rodul vremii ce am strâns a vieţii roată-a pus în noi,
fie c-am râs, fie c-am plâns, mai mult tristeţi decât nevoi.
Din vise şi îngândurări, cum dulce-amară ne-o fi soarta,
vom rătăci poteci, cărări, iar la... zăpor vom duce arta.

De-om tremura ne-om face foc, să ne-ncălzim pe dinafară
şi-n noi păstra-vom doar noroc, ca poezia să nu piară!
Vom scoate capul în lumină, ne-om mântui Celui de Sus,
din tină am venit şi-n tină ne vom întoarce la... apus!

poezie de Petre Prioteasa din Poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!