Rugăminte
Îmi spui:
"Rămâi, nu e târziu. Afară plouă
și ploaia îți va uda umerii, părul, obrazul,
picături reci de toamnă
și-ți va fi frig, Rămâi!"
Dar ploaia nervoasă îmi bătea-n geam
și-mi spunea să plec, că e târziu,
iar ea îmi va mângâia părul, obrazul, trupul
cu picături calde ale aducerilor-aminte
să plec, e vremea colindelor.
Am plecat în toamnă cu ploaia de mână,
și uitând să-mi mângâie sufletul
m-am făcut o picătură de ploaie, în noapte,
ce pe altarul vieții a devenit lacrimă.
poezie de Lucreția Ionescu Buiciuc
Adăugat de Lucreția Ionescu Buiciuc
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Lucreția Ionescu Buiciuc. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre viață
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre toamnă
- poezii despre suflet
- poezii despre păr
- poezii despre noapte
- poezii despre devenire
- poezii despre Crăciun
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.