Gind negindit
Părinții ca să mai trăiască,
Doresc doar strictul necesar,
Anii de viață să-și lungească,
Nostalgici stăruie-n zadar.
Părinții își cunosc valoarea,
Nu vor să și-o negocieze,
Nemulțumirea, dezonoarea,
Îi țin blocați pe metereze.
Fragili ca peștii din acvariu,
Bătătoresc doar drumul drept,
Căci nu au bani de onorariu,
Și inima li-e slabă-n piept.
Legați prin înțelegeri, lanțuri,
Fac socoteli să le ajungă,
Cuprinsă-n liste și bilanțuri,
Sărăcia strînsă-n pungă.
Iar dacă-i vizitați mai rar,
Privindu-i rece într-o doară,
Gîndiți-vă presus și clar,
Căci poate fi ultima oară...
poezie de Viorica Pop din Volumul Aspirații subtile, publicat la Editura Bibliotheca din Tîrgoviște (mai 2009)
Adăugat de Viorica Pop
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre pești
- poezii despre valoare
- poezii despre timp
- poezii despre sărăcie
- poezii despre nemulțumire
- poezii despre inimă
- poezii despre dorințe
- poezii despre dezonoare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.