Seara
Prin tapiseria amurgului
Trece ca o urzeală
Zborul în zigzag al liliecilor.
Prin invizibile candelabre
Se aprind, pe rând,
Miile de lumânări
Ale stelelor.
Iar seara,
Ca o slujnică
Prevăzătoare, depune
La capătul zborului lor -
Frumoasele păsări,
Ca pe niște bibelouri
Pe etajerele
Cedrilor.
poezie de Leon Verane din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Petre Solomon
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!

Nu sunt comentarii pïżœnïżœ acum. Ne-am bucura sïżœ vedem o primïżœ impresie despre textul de mai sus.