Fabulă nocturnă
Veac după veac, născută dintr-un murmur,
Înotătoare-nceată, tu ai venit să sufli
Steaua roșie, steaua albastră,
Fanale ale vâltorilor fără zăgazuri.
Am văzut straniul tău umăr,
Împrăștiind uleiul beznelor,
Apărând din ele mai aproape decât visul.
Iată, te sui
În infinitul sângelui...
Degetele tale îmi deschid trupul,
Putere necunoscută.
fabulă clasică de Robert Vivier din Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre stele
- poezii despre roșu
- poezii despre noapte
- poezii despre naștere
- poezii despre infinit
- poezii despre degete
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.