Cum am devenit poet? Aș fi tentată să răspund: născându-mă.
Ana Blandiana în Autoportret cu palimpsest (1986)
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!
Cartea "Povestiri fantastice" de Ana Blandiana este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la Vezi citate despre poezie, citate de Ana Blandiana despre poezie sau citate despre devenire
1 Gică Duru [din public] a spus pe 13 iulie 2010: |
| Extrem de discutabilă această afirmație. Mulți oameni dobândesc pe cale nativă sensibilitatea și inteligența fără de care un poet nu poate atinge starea de performanță. Dar nu e suficient. Trebuie să evoluezi, să crești într-o lume a cărților, într-un climat favorabil poeziei. Blandiana, la fel ca Dinescu, a atins apogeul literar, paradoxal, tocmai în comunismul cel blamat. După Revoluție, cei doi n-au mai reușit să atragă atenția literar, ci doar prin show-uri mediatice. Doamna și-a amanetat consistenta ei reputație unei formațiuni politice efemere (AC), Domnul, printr-o ingenioasă licență poetică și-a însușit, la Cetate, 100 ha din fondul viticol al României (literare). Poetul Dinescu nu mai cântă la liră. Din patru în patru ani își pune pălăria cu boruri largi și linge, contracost, părțile moi ale unor candidați, pe care după aceea îi înjură. Așa a procedat cu Iliescu, Constantinescu, Băsescu și, în final, cu Geoană. Deci ca să devii poet trebuie să te naști. Aceeași tehnologie este valabilă și pentru a deveni lingău public și factor de influență politică. Comunismul, din blamarea căruia cei doi și-au făcut o profesie de credință, i-a ajutat să-și publice opera, să-și facă un nume, să-și câștige un loc meritat pe o scară obiectivă a valorilor. Deci ca să devii poet nu e suficient să te naști. Important e când te naști și unde te naști. Nimeni nu pleacă poet dintr-o maternitate. |
2 Silvia Velea [utilizator înregistrat] a spus pe 13 iulie 2010: |
| Dragă Gică Duru, După cum vezi, poeta folosește condiționalul-optativ, poate pentru a-și exprima dorința sau pur și simplu o realitate asupra căreia nu este sigură. Corect, nimeni nu pleacă din maternitate poet; corect, e de dorit să crești într-un climat favorabil poeziei, dar la fel de discutabilă este și afirmația ta, luată din contextul aluziv și ironic: "Deci ca să devii poet nu e suficient să te naști. Important e când te naști și unde te naști." Sunt poeți mari care s-au născut în familii de artiști sau cu preocupări alese, dar și poeți remarcabili care au crescut în vremuri în care învățații erau ostracizați. Poeții se nasc în toate timpurile și în toate locurile. N-aș duce discuția într-un sens metaforic, nu e cazul acum, dar consider că răspunsul Anei Blandiana este mai degrabă unul poetic decât o notă autobiografică. |
3 Gică Duru [din public] a spus pe 13 iulie 2010: |
| Doamna Silvia, Aveți dreptate. Poeta ezită când formulează acest răspuns. Avea și alte posibile răspunsuri, dar l-a ales pe cel mai egoist. Că doar nu era să spună că este produsul intelectual al comunismului. După ce, printr-un uriaș travaliu intelectual, a reușit să se nască, Doamna a beneficiat de toate avantajele acelui sistem inuman. Cărți scoase pe banii USR, stimulente financiare, premii peste premii, plimbări la festivaluri internaționale, introducerea în programele școlare. Și Doamna, și poeții latifundiari din Butimanu (Vadim Tudor) și Cetate (Dinescu). Câți tineri poeți ai zilelor noastre au parte de un asemenea tratament? Nu sunt un nostalgic, dar fac alergie la ipocrizie. Din cei trei, numai Vadim are puterea să recunoscă faptul că sistemul acela "ticăloșit" l-a făcut poet. Doamna și Copilul Teribil al Revoluției, terminatorii comunismului n-au nicio datorie față de nimeni. Ei s-au născut poeți. E foarte important unde și când se naște un talent. Brâncuși s-a născut într-o familie de țărani gorjeni. Devenise un sculptor bun care în România însemna un bun cioplitor de pietre funerare. A avut tăria să se desprindă de glia străbună și să meargă la Paris, unde s-a născut a doua oară. Așa a ajuns artist de talie mondială. Dacă Eminescu se năștea la Londra era un Byron. Dacă se năștea în Africa de Sud ajungea șlefuitor de diamante. |
4 Silvia Velea [utilizator înregistrat] a spus pe 13 iulie 2010: |
| Dragă Gică Duru, Dovada că un talent autentic va găsi calea pentru împlinirea destinului său artistic mi-o dai chiar tu: Brâncuși. Uite că s-a născut în România, unde a refuzat să devină doar un foarte bun cioplitor de pietre funerare. La fel Eliade și Cioran. Diferența dintre ei și Eminescu este că Eminescu a rămas în România. Unde este... Eminescu. Mult pentru români, puțin pentru restul lumii. Dar faptul că s-a născut în România nu l-a împiedicat să devină poet, ci doar recunoscut ca Byron. Asta era de fapt discuția, dacă locul unde te naști te împiedică să devii poet, nu să te afirmi (pe plan mondial) ca poet.  Cât despre răspunsul Anei Blandiana, ar fi putut spune că este "produsul intelectual al comunismului", al mediului familial, al școlii generale la care a învățat etc, dar din punctul meu de vedere ar putea fi considerat ca fiind și cel mai puțin merituos. |