O noapte lungă
O noapte lungă, un păianjen negru,
Prinzând în pânzele lui foarte întinse
Zborul meu liber, umblet somnambul
Peste acoperișurile ninse.
Tu privești în tăcere mersul lin
Cu pași mărunți pe verticală
Și mâinile tremurătoare ca niște antene
Care pipăie spaima universală.
Fă-mi un semn să mă pot opri
În miezul visului încep să încurc
Ziua cu noaptea și stânga cu dreapta
Și zidurile pe care urc.
poezie de Ileana Mălăncioiu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre spaimă
- poezii despre păianjeni
- poezii despre ninsoare
- poezii despre negru
- poezii despre mâini
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.