Vă aștept
Vă aștept în lumea mea de vis
În iadul meu, în al meu paradis
Vă aștept, cum așteaptă o floare
O rază caldă de soare.
Vă aștept cu drag să-mi treceți
Al casei mele prag,
Să ne mai spunem o poantă,
Căci asta mi-i cel mai drag.
Căci sunt și eu om, nu sunt stafie
Veniți, vă aștept
În lumea mea veșnic moartă
Și veșnic vie!
poezie de Vladimir Potlog (1 martie 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre superlative
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre moarte
- poezii despre iad
- poezii despre flori
- poezii despre fantome
- poezii despre Soare
1 BalanVladAndrei [din public] a spus pe 3 martie 2010: |
| Poate vom veni.Eu cred ca tu ca si mine simti un oaspete in orice comentator al poeziei tale.Toate cele bune |
2 flotor [utilizator înregistrat] a spus pe 3 martie 2010: |
| Și eu ți-am trecut pragul, Vladimire Două belele-n viață-am pătimit: Una - când am intrat aici la tine Și-a doua - când tramvaiu' m-a lovit ...Dar parcă cu tramvaiu-a fost mai bine |
3 Dihana [din public] a spus pe 28 decembrie 2014: |
| eu inteleg frate ca ai un handicap, dar asta nu inseamna sa-ti mediatizeze prostiile, sunt poezii sub mediocru de clasele primare...las-o balta, sfatu' meu....una e sa-ti placa sa citesti o poezie, alta e sa o compui, din talent |
4 Betty Marcovici [utilizator înregistrat] a spus pe 28 decembrie 2014: |
| Sărbători Fericite, sănătate că-i mai bună decât toate! |
5 Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 28 decembrie 2014: |
| Dihana, înfierând handicapul unui om te transformi într-o Dihanie. În loc să deplângem suferința aproapelui nostru și să încercăm cu modestele noastre mijloace omenești, să i-o curmăm, tu îi accentuiezi neputința. Din această poezie modestă ca realizare artistică transpiră o sinceritate pe care pe mine mă face să plâng. Te rog eu din suflet cere-ți iertare poetului și să nu mai comiți astfel de gesturi reprobabile, săvârșite la îndemnul unor neputincioși mentali. |
6 Agamiță [din public] a spus pe 29 decembrie 2014: |
| Cu Flotor treaba e clară. Omul recunoaște! L-a lovit tramvaiul tocmai în moalele capului. E normal să bată câmpii. Tar, tu, Dihana, ai un handicap uriaș. Asemenea unui Atlas al analfabeților, susții pe umeri un munte de prostie. Scrie, Vladimir! Nu te lăsa intimidat de asemenea zevzeci, care râd de cei bolnavi, crezându-se sănătoși. Deși tembelismul e boală grea. |