* * *
Privind înapoi,
șarpele încolăcit
în jurul palatului tău,
renunță la prada zilnică
și se hrănește cu sufletele
înveninate, ce dau târcoale...
Grădina are desenate,
prin straturile inundate de verde,
câteva zâmbete îmbumbite,
și eu vin să le culeg,
amețită de-atâta dragoste.
La început ai fost singur.
Acum ești și mai singur.
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre început
- poezii despre șerpi
- poezii despre zâmbet
- poezii despre verde
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre palate
- poezii despre iubire
- poezii despre desen
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.