Midnight
E noapte, negrul misterios
Se-așterne, iar lumina lunii
Cade peste crengi furios
Și vântul suflă-anevoios
Doar pașii ei sunt urma vieții
În noaptea asta mult prea derutantă
De la misterele multiple ale ceții,
Și de la bufnițele ce tot zboară.
E miezul nopții, da e ora asta
Când noaptea e mai noapte ca orice
Doar luna plină, parcă ne-nconjoară
Ca mama cea mai iubitoare.
poezie de Vasile Gribincea
Adăugat de Vasile Gribincea
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre noapte
- poezii despre lumină
- poezii despre Lună
- poezii despre zbor
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre superlative
- poezii despre ore
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.