Apel
Mă umple sila până-n oase
când văd cât de vulgar se scrie,
dejecțiile rușinoase
le-așează unii pe hârtie.
Instinct primar, nerușinat,
obsesii din copilărie,
din mintea unui zdruncinat,
le zice mândru: "poezie"!!!...???
Un stil de gang, chiar infantil,
idei grotești și triviale;
încerc să-l pun la punct subtil,
dar e închisă-această cale.
Mă simt aproape vinovat
că am bun simț și caracter
și că ai mei m-au educat.
O vrea chiar scuze să îi cer
că n-am vocabular vulgar,
picant și cu obscenități?
Și-mi spun părerea tot mai rar
despre aceste nulități?
Dezmățu-l laudă vârtos,
și desfrânarea e slăvită,
decența pleacă ochii-n jos,
căzând în lacrimi, umilită.
poezie de Mariana Dobrin din Jurnal cu aromă de pamflet
Adăugat de Mariana Dobrin
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vinovăție
- poezii despre rușine
- poezii despre poezie
- poezii despre nulități
- poezii despre nerușinare
- poezii despre mândrie
- poezii despre laudă
- poezii despre instinct
- poezii despre idei
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.