Odată seara
Pășind pe-a vieții cale, pe vechiul drumușor,
Împins de-al vieții zvâncnet, mergeam încetișor,
Și rămânând pe gânduri, un dor încet șoptea
La drumul de la gară copila teaștepta.
Eu i-am sărit în brațe, lăsîndu-mă pe val,
Și-am observat deodată că ceru-i de mangal.
Pe lume fericirea-și găsea loc potrivit
Pentru-al tău farmec la tine am venit.
Mi-am lăsat capul pe-al tău piept
Și-atunci eu am știut că data viitoare-o aștept,
Lângă regina mea eu seara-am petrecut,
Dar clipele frumoase-ndată au trecut.
Și revenit acasă, am adormit cu drag
Și gândul meu în gîndul tău era pribeag,
Acum am să las pixul și am să dorm ușor
Gândindu-mă în cuget la al-meu puișor.
poezie de Ion Rotari (9 mai 2009)
Adăugat de Ion Rotari
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre somn
- poezii despre gânduri
- poezii despre viață
- poezii despre trecut
- poezii despre seară
- poezii despre monarhie
- poezii despre gări
- poezii despre dor
- poezii despre copilărie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.