Tu aşterne-n vise stele

Dacă aş veni la tine gândurile să-ţi petrec
Şi să-ţi ferec amintirea între gene cu dorinţi,
Tie ţi-aş lua durerea cu un simplu te iubesc
Ramânând la fel de singuri tot în doi, si tot cuminţi.

Dacă sufletu-mi va spune să te ţin închis în mine
Intr-un loc unde iubirea nu-i atinsă de dureri,
Am să stau privind cum ochi-ţi sting în ei făclii divine
Rămânând ai mei de-apururi şi iubind ziua de ieri.

Eu aş vrea ca noi să ştim de vom fi mâine-mpreună
Pe cărarea mult umblată unde zorii vin zglobii,
Aş veni acum la tine să-ţi pun stelele în mână
Şi să mă strecor în vise unde vreau mereu să-mi fii.

Tu aşterne-n vise stele fă din ele lung covor
Şi aşteaptă-mă pe mine să te-mbrăţişez pe ele.
Buzele să ţi le ferec cu-n sărut izbăvitor
Mulţumiţi să fim în ceruri, pe pământ feriţi de rele.

poezie de Florentina Crăciun Fabyola (martie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Votează! | Copiază!