Derjavin
Așa-i! Nimic nu-i mai presus
De a poetului menire!
El are adevăr de spus
Și-un scop: folosu-n omenire!
De ură-n suflet clocotind,
Necinstea, jugul îl mânie,
Sclav, liber sufletește fiind,
El nu poate trăi-n robie.
El ține drept un sfânt izvod,
La Rău, să se împotrivească.
Spre tron, sau stând pe eșafod,
Cu fața mândră să privească.
Nici teama nu îl îngrozește,
Iar moartea-nfruntă cu dispreț
Și-n inimi tinere trezește
Avânt, cu versu-i îndrăzneț.
poezie de Kondrati Feodorovici Rîleev
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sclavie
- poezii despre tinerețe
- poezii despre suflet
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre poezie
- poezii despre mândrie
- poezii despre libertate
- poezii despre inimă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.