Când viața...
Cred că însăși viața noastră va dori să ne implore,
Parc-o văd îngenunchiată, cerșind casa de la noi.
O privești, se umilește, stă cu fruntea în noroi
Și suspină spre icoana ce aproape o ignoră.
Mult în față, pe o bancă, trupul zace în neștire,
Și clipește-ncet când viața îi cerșește lui un loc.
Începuse să îi placă amorțeala fără foc
Și e rece, și îi place, și-i e frică de trăire.
poezie de Loredana Tudor
Adăugat de Loredana Tudor
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Loredana Tudor. [Vezi poezii despre viață, poezii despre icoane, poezii despre frică, poezii despre foc, poezii despre dorințe sau poezii despre cerșetorie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.