O ultimă suflare
nu mai nutresc la chipuri de marmură
și nici nu mai cerșesc zâmbete
ca alte dăți
prin șanțurile săpate profund
nu mai deschid cavouri de amintiri
și nici nu mai ud flori
cu lacrimi hrănitoare
din seva ce colcăie-n mine
nu mai visez la nopțile senine
când chipul tău se reflecta pe lună
cu praf de stele pe obraji
iar pătura cerească ne ținea de cald
nu mai zâmbesc în tonuri puerile
nici nu mai rup fire din părul tău
ci pe terasa înaltelor primejdii
stau sobru învelit în humă
poezie de Ionuț Popa din Valuri
Adăugat de Ionuț Popa
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat roman in contextul federalismului juridic European" de Ionuț Popa este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre păr
- poezii despre pericole
- poezii despre noapte
- poezii despre flori
- poezii despre cerșetorie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.