Sonetul 18
Să te asemăn cu o zi de vară?
Frumusețe și balanță ai mai mult.
În mai, ades furtuni muguri doboară,
Iar verile-s prea scurte, și-n tumult.
De multe ori cerescul ochi prea arde,
Sau cețuri auriul chip l-au șters,
Și ce-i frumos din frumusețe scade
Întâmplător, sau de-al naturii mers.
Dar veșnica ta vară nu se duce,
Minunea chipului tu n-o să-ți schimbi,
Nu te umbrește moartea-ntre năluce
Când în eterne versuri crești în timp.
Cât mai respiră-n lume om, cât ochiu-nvață,
Trăi-va și acest poem și-ți va da viață.
sonet de William Shakespeare din Sonete (1609), traducere de Grete Tartler
Adăugat de Silvia Velea
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre frumusețe
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre timp
- poezii despre schimbare
- poezii despre natură
- poezii despre muguri
- poezii despre creștere