O adiere ușoară de vânt
O adiere ușoară de vânt aerisind noaptea calmă:
O lună strălucitoare deasupra turnului.
O voce șoptește, dar nimeni nu răspunde când chem:
O umbră se clatină, dar nimeni nu vine când fac semn.
Bucătarul mi-aduce-o farfurie cu linte:
Vinul e acolo, dar nu-mi torn în pahar.
Împăcarea cu sărăcia e cel mai bun dar al Sorții:
Bogățiile și Onorurile sunt servitoarele Nenorocirii.
Deși diamantele și aurul sunt căutate de oameni și prețuite,
Pentru mine-s doar pleavă, vreascuri.
poezie de Fu Hsüan, 217278, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Fu Hsüan, 217278. [Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre voce
- poezii despre vin
- poezii despre timp
- poezii despre sărăcie
- poezii despre superlative
- poezii despre noapte
- poezii despre diamante
- poezii despre bogăție
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.