Sunt de-o seamă
cu coșmarul meu care se termină
de fiecare dată când deschid ochii
dar reîncepe atunci când adorm
aud un nebun care izbește aparatul
de cafea și nu mă ridic să-l văd
însă aud vocea aceea pe care pot
s-o recunosc în orice vis sau amintire
oriunde și oricând și nu m-aș fi
așteptat s-o aud chiar lângă urechile
mele larg deschise spre glasul dulce
și aspru în același timp când are
o problemă de gestionare a furiei
închid ochii și aștept coșmarul meu
care dăinuie de mai bine de jumătate
de secol de povești de adormit fricile
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre somn
- poezii despre voce
- poezii despre visare
- poezii despre urechi
- poezii despre ochi
- poezii despre nebunie
- poezii despre furie
- poezii despre frică
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.