Naufragiu
Ai naufragiat la poarta sufletului meu,
Lovindu-mă de-ale iubirii valuri...
Pe puntea dragostei eterne
Păream pe veci înlănțuiți,
Două iubiri trecute peste vreme.
Iar pe pontonul sufletului tău
Rămân un pasager imaginar
Și alergând spre al iubirii țărm,
Purtați în valurile fericirii,
Părea prea sinceră briza iubirii.
Pe un ocean imens plutea iubirea,
Vaporul vieții zăcea scufundat,
Acel Titanic blestemat...
Iubirea noastră azi a naufragiat.
poezie de Livia Mătușa din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Livia Mătușa. [Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
- poezii despre sinceritate
- poezii despre prezent
- poezii despre ocean
- poezii despre marină
- poezii despre imaginație
- poezii despre fericire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.