Testament
Săpați-mi în ziua morții mele
Mormântul în iubita Ucraină,
În stepa verde, necuprinsă,
Care surâde în lumină.
Voi sta de veghe-n lanul de porumb,
Ascultând prin anii care se petrec
Cum susură la praguri apa,
Valurile Niprului care tot trec și trec.
Când voi auzi cum, în năvala lor,
Duc cu ele către marea albastră
Sângele vrăjmașilor Ucrainei,
Voi părăsi definitiv țarina noastră,
Voi părăsi acest pământ și voi zbura
Spre-Naltul Tron Ceresc unde eu
Mă voi ruga... dar până în ziua libertății
Nu voi crede-n bunul Dumnezeu.
Îngropați-mă, ridicați-vă-n picioare
Și rupeți lanțurile, priviți spre astre.
Botezați-vă libertatea câștigată
Cu sângele dușmanului țării voastre.
Apoi în noua, glorioasa familie
A celor liberi, în cuvinte puține,
Dar alinătoare și liniștite,
Pomeniți-mă, rogu-vă, și pe mine.
poezie clasică de Taras Șevcenko, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre libertate
- poezii despre țări
- poezii despre zbor
- poezii despre verde
- poezii despre timp
- poezii despre testament
- poezii despre sânge
- poezii despre religie
- poezii despre picioare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.