Cutremurări
Se zgâlțâie pământul,
și un ocean de lacrimi adună
picuri căzuți printre ruine.
Geneze în desfășurare maculează albul
cu strigăte roșii
încremenite în aer.
Ceața și-a multiplicat tentaculele
prin toate firidele.
Praful cade peste fire,
cotropitoare lavă rece,
invazie mișelească în vernal.
Târziu,
în liniște țiuitoare de pustiu,
într-o crevasă scăpată de zgură,
o sămânță primește un bob de lumină
și căldură.
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Dan Mitrache. [Vezi poezii despre roșu, poezii despre ocean, poezii despre lumină, poezii despre alb, poezii despre aer sau poezii despre Pământ
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.