Jurnal de Revelion
De Anul Nou, avem pe limbă
Același scurt vocabular,
Ce niciodată nu se schimbă:
Piftii, sarmale și grătar.
Momentul este special,
Bazat pe slană și aspic,
Iar apa, element vital,
Nu este bună de nimic!
Dar, din abuzul de sarmale,
Cu-acest prilej, s-au constatat,
Pe lângă crize sociale,
Mai multe... crize de ficat!
În competiția nebună,
În special, aici, la noi,
Un telefon, doar unul, sună
Și-acela-i...112!
În rezumat, conchid, năuc,
Văzând al glicemiei val,
Că toate drumurile duc
La farmacie și spital!
De Anul Nou, la o adică,
Din câte pot să înțeleg,
Toți oamenii normali se strică
Și-a doua zi, normal, se dreg!
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre Revelion
- poezii despre timp
- poezii despre telefon
- poezii despre schimbare
- poezii despre mâncare
- poezii despre medicină
- poezii despre farmacie
- poezii despre diabet
- poezii despre criză
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.