A mea carte
Îmi simt buzele încleștate,
Nu mai pot să rostească nimic!
Mi-este greu să mai scriu a mea carte,
Fiindcă-n ea ai intrat câte-un pic.
Ar fi dublă simțirea și, poate,
N-aș mai ști să răspund cine sunt,
Fiindcă toate-s amestecate
Și trăiri, și-ntrebări, și cuvânt.
Gânduri multe se-așază pe buze,
Dar rămân o secundă, un pic,
Și se-ntorc, parcă vrând să-mi refuze
A rosti chiar și gândul mai mic.
Va mai trece un timp peste mine,
Până când din tristețe-oi ieși...
Tot ce-aud sunt cuvinte străine
Perturbând felul meu de a fi!
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Marilena Ion Cristea. [Vezi poezii despre timp, poezii despre gânduri, poezii despre cuvinte, poezii despre secunde sau poezii despre cărți
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.