Mă liniștește cimitirul
Mă liniștește cimitirul
Când îi pășesc tocitele alei
Cu prea-nvechitele morminte
Neîngrijite de ani grei.
Mă liniștește cimitirul
Cu liniștea lui prea selectivă
Cu vântul ce îmi dă târcoale
Parc-aș fi divă.
Și cerul are altă față
Stă trist, pornit de-o mare ceartă
Mă liniștește cimitirul
Natura moartă.
poezie de Alin Ojog (7 decembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre tristețe, poezii despre timp, poezii despre natură, poezii despre moarte sau poezii despre ceartă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.