Pe țărm de suflet
Am strâns albastrul nopții-n călimară,
Adăpostit la umbra unui vis,
Sub pleoapa lunii cu priviri de ceară,
Ce-și picura tăcerea în abis.
Ningea o liniște pe țărm de suflet...
În Carul Mare m-am urcat din mers
Dar m-am oprit din fermecatu-mi umblet,
Să scriu c-un colț de stea, pe cer, un vers.
Tot legănate-n fald de reverie,
Silabele-mi zâmbeau provocator,
Iar eu m-aș fi ascuns în poezie,
În universul ei nemuritor...
Am strâns albastrul nopții-n călimară...
Condeiul mai cerea un strop de mir,
Să soarbă pentru-a nu știu câta oară,
Seninul din al visului potir.
poezie de Violeta Andrei Stoicescu (14 noiembrie 2021)
Adăugat de Violeta Andrei Stoicescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Violeta Andrei Stoicescu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre poezie
- poezii despre versuri
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre reverie
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre ninsoare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.